Pensiile magistraților devin din nou un subiect central în dezbaterile guvernamentale, după ce ministrul Muncii, Florin Manole, a detaliat principalele măsuri care vor face parte din reforma sistemului de pensii speciale.

Intervenția sa la un post de televiziune a readus în atenție o realitate controversată: pensionări la vârste foarte mici și beneficii substanțiale necorelate cu contribuțiile efective. Noua lege se află în pregătire și va ajunge în Parlament în scurt timp.

Pensiile magistraților, în centrul reformei anunțate de Guvern

Pensiile speciale, în special cele ale magistraților, reprezintă o temă delicată care a fost reluată cu insistență de autorități.

Ministrul Florin Manole a declarat că una dintre modificările esențiale va fi creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Măsura va alinia sistemul magistraților la cel al altor categorii de bugetari. Noua lege, elaborată în colaborare cu Ministerul Justiției, urmează să fie înaintată în Parlament în următoarele săptămâni.

Această ajustare vine pe fondul nemulțumirilor legate de retragerile timpurii din sistem, care ajung uneori chiar și la vârsta de 48 de ani.

Oficialii consideră că o astfel de practică afectează funcționarea eficientă a sistemului judiciar. Premierul Marcel Ciolacu a exprimat anterior dezacordul față de aceste ieșiri din activitate, subliniind că vârsta de 48 de ani corespunde vârfului profesional pentru un magistrat.

„Este o ajustare necesară, dar subiectul rămâne sensibil, iar proiectul nu este finalizat”, a atras atenția ministrul în emisiunea de la Antena 3.

Penalizări pentru pensionările anticipate, noul instrument de descurajare

Pensiile anticipate nu vor fi eliminate complet, însă vor fi afectate semnificativ prin introducerea unui sistem de penalizări.

Manole a explicat că orice retragere înainte de vârsta legală va presupune aplicarea unui indice de corecție. Scopul acestei măsuri este de a tempera valul de pensionări timpurii, care slăbește capacitatea sistemului juridic.

Indicele va fi proporțional cu numărul de ani lipsă până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani. Astfel, cei care aleg să iasă mai devreme din sistem vor trebui să accepte o pensie mai mică. Reforma urmărește să păstreze în activitate magistrații cu experiență, mai ales în contextul actual al deficitului de personal.

„Premierul spunea că e o tragedie să vezi magistrați pensionari la 48 de ani, exact când sunt în plenitudinea forței profesionale.

Sincer, niciodată nu m-aș retrage din activitate la 42 de ani cât am acum, sau la 48 de ani, pentru că, într-adevăr, acum mă simt mai pregătit, mai abil, mai educat decât acum… nu știu, 22 de ani” a spus Manole.

Rata de înlocuire, redusă pentru a limita privilegiile excesive

Pensiile magistraților vor fi, de asemenea, ajustate din perspectiva procentului din venitul activ transformat în pensie. În prezent, un magistrat pensionar poate primi până la 80% din ultimul salariu. Noul proiect propune limitarea acestui procent la maximum 65%.

Ministrul Muncii a declarat că este o modificare necesară pentru echilibrarea sistemului și pentru apropierea de principiile contributivității.

Manole a subliniat că proiectul se află încă în fază de redactare și poate suferi modificări. Autoritățile caută o formulă care să respecte atât nevoile magistraților, cât și sustenabilitatea bugetară.

Componenta necontributivă, în proces de recalculare și echilibrare

Pensiile speciale care includ sume necontributive – adică acele părți din pensie care nu provin din contribuțiile directe – vor fi revizuite. Manole a precizat că nu este vorba de eliminarea completă a acestor beneficii, ci de o recalculare echitabilă.

Obiectivul este reducerea discrepanțelor dintre pensiile magistraților și cele din sistemul public obișnuit. Autoritățile vor să păstreze anumite avantaje care reflectă natura complexă a profesiei, dar să elimine dezechilibrele evidente. Proiectul va stabili formule noi de calcul, menite să reflecte mai fidel contribuțiile efective.

Riscul exodului din sistem, contracarat prin recrutări noi

Pensiile mai restrictive ar putea genera temeri legate de ieșiri masive din sistem. Întrebat despre acest risc, Manole a recunoscut că un val de pensionări este posibil, însă a indicat soluții. Una dintre direcțiile pe care le are în vedere Guvernul este întărirea procesului de recrutare.

Ministrul a subliniat că dimensiunea sistemului nu trebuie evaluată doar prin ieșiri, ci și prin intrările noi. Recrutarea absolvenților din Institutul Național al Magistraturii (INM) trebuie intensificată pentru a compensa eventualele pierderi. Potrivit lui Manole, cariera în magistratură rămâne una atractivă, mai ales pentru tinerii bine pregătiți.

„Ar trebui, poate, să avem mai multe intrări în sistem. Să avem, dinspre INM, mai mulți oameni care intră în sistem. Adică dimensiunea sistemului nu este dată doar de eventualele ieșiri, ci și de eventualele intrări. Și eu cred că această carieră – cariera din magistratură – e o carieră atractivă astăzi” a spus ministrul.

Florin Manole a încheiat cu un mesaj echilibrat, subliniind că unii magistrați aleg să rămână în activitate din pasiune, chiar și după împlinirea vârstei de 65 de ani:

„Sunt oameni cărora le place meseria, simt rolul social și nu se grăbesc să iasă la pensie. Reforma trebuie să îi susțină și pe ei”.

Documentul legislativ privind reforma pensiilor de serviciu este în curs de finalizare și va fi prezentat în Parlament în perioada următoare.