Vaccinurile cu adenovirus, sub semnul întrebării
Campania de vaccinare anti-covid a început de mai bine de patru luni de zile, însă de abia acum, se nas semne de întrebare. Mai exact, vaccinurile dezvoltate de AstraZeneca și Johnson & Johnson trezesc multe suspiciuni și sunt astăzi sub lumina reflectoarelor.
Vaccinurile produse de Astra-Zeneca și Johnson&Johnson sunt zilele acestea supravegheate de agențiile sanitare din diferite țări. Este din ce în ce mai probabil ca efectele secundare raportate să fie legate de metoda pe care se bazează cele două vaccinuri: „vectorul viral”. Acest principiu constă în folosirea unui virus ca suport, modificat astfel încât să poarte informații genetice în organism pentru ca acesta să poată combate Covid-19. AstraZeneca a optat pentru un adenovirus de cimpanzeu, Johnson & Johnson a folosit un adenovirus uman, notează L Echo.
În ambele cazuri, cazurile de tromboză (formarea cheagurilor de sânge) înregistrate la câțiva oameni vaccinați au trezit îngrijorări din partea experților. O posibilă explicație pentru aceste efecte secundare foarte rare este aceea a unei reacții autoimune, care implică un mesager chimic produs de trombocitele din sânge, factorul de trombocite 4 (PF4). Un studiu asupra AstraZeneca, publicat pe 28 martie de Universitatea din Greifswald, a constatat, de asemenea, un fenomen numit „trombocitopenie indusă de heparină (HIT)”, o reacție imună gravă și rară declanșată la unii pacienți de un medicament anticoagulant, heparina.
Toate acestea sunt elemente care trezesc suspiciunile instituțiilor oficiale. Dar, după câteva săptămâni, recomandările autorităților sanitare sunt încă amestecate. OMS consideră până în prezent „plauzibilă, dar neconfirmată” apariția unei forme rare de tromboză rezultată din vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, în timp ce Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) descrie ca „posibilă” existența unei astfel de legături.
Pe 7 aprilie, EMA a recunoscut pentru prima dată că aceste probleme foarte rare ar putea fi cauzate de vaccinul AstraZeneca. Pe 9 aprilie, aceeași instituție a anunțat și lansarea unei analize asupra vaccinului dezvoltat de Johnson & Johnson, după ce au fost raportate patru cazuri de tromboză.
Vaccinul Johnson & Johnson, suspendat în SUA
Luni, agenția americană Food and Drug Administration (FDA) a recomandat, de asemenea, suspendarea vaccinului Johnson & Johnson în Statele Unite. Între timp, grupul farmaceutic american a declarat deja că dorește „să întârzie livrarea vaccinului său în Europa” și recomandă țărilor europene să nu administreze vaccinul până când EMA nu își va decide poziția, așteptată pentru săptămâna viitoare.
Prin urmare, un val de incertitudini plutește asupra vaccinurilor cu adenovirus, deoarece multe țări se află într-o cursă contra cronometru. Cu toate acestea, mai multe state au decis să nu mai administreze vaccinul AstraZeneca sub o anumită vârstă: 30 de ani pentru Regatul Unit, 55 de ani pentru Franța, Belgia și Canada, 60 de ani pentru Germania și Olanda sau 65 pentru Suedia și Finlanda.
Danemarca a făcut alegerea radicală de a suspenda vaccinul AstraZeneca și de a opri temporar utilizarea vaccinului Johnson & Johnson. În ceea ce privește Belgia, autoritățile sanitare au declarat luni că vor aștepta poziția Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) înainte de a lua o decizie.
Miercuri, Europa a anunțat, de asemenea, că nu va reînnoi contractele de vaccin pentru Covid-19 cu companii precum AstraZeneca și Johnson & Johnson (J&J) anul viitor, preferând să se concentreze asupra vaccinurilor ce folosesc tehnologia ARN messenger (ARNm), cum ar fi cele de la Pfizer și Moderna.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la rândul său că producătorul de vaccin Pfizer / BioNTech va livra anticipat în Europa 50 de milioane de doze din vaccinul său, în al doilea trimestru al anului. Acest lot nu era așteptat înainte de cel de-al patrulea trimestru. Belgia va primi 1,28 milioane de doze de la producătorul SUA în următoarele două luni.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





