Ursula von der Leyen salută și felicită România: Felicitări! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis joi un mesaj public către România, după ce instituția europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Bruxelles-ul susține că autoritățile române au îndeplinit zeci de jaloane și ținte asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Fondurile vizează reforme și investiții în digitalizare, energie, infrastructură medicală, pensii și administrație fiscală.

Ursula von der Leyen salută reformele asumate de România prin PNRR

Mesajul transmis de Ursula von der Leyen vine după validarea preliminară a celei de-a patra cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Oficialul european a subliniat că reformele asumate de statul român încep să producă efecte și să genereze acces la noi tranșe de finanțare europeană.

„Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X.

Comisia Europeană a anunțat că evaluarea preliminară pozitivă privește o cerere de plată în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Potrivit Executivului european, fondurile sunt legate de reforme și investiții considerate esențiale pentru modernizarea economiei și administrației publice din România.

Instituția europeană a precizat că România a îndeplinit „în mod satisfăcător” cele 38 de jaloane și cele 24 de ținte aferente acestei tranșe de finanțare, ceea ce permite continuarea procedurilor pentru aprobarea plății.

Comisia Europeană indică reformele care au stat la baza aprobării fondurilor

În evaluarea transmisă de Comisia Europeană sunt menționate mai multe domenii considerate prioritare pentru acordarea noii tranșe de bani către România. Printre acestea se află digitalizarea administrației, reducerea emisiilor de carbon, reforma fiscală și investițiile în infrastructura socială și medicală.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional.

Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape și cele 24 de ținte stabilite”.

Executivul european a evidențiat și câteva dintre reformele considerate emblematice pentru această cerere de plată. Una dintre cele mai importante vizează dezvoltarea cloudului guvernamental, proiect prin care peste 30 de instituții publice au fost deja conectate la noua infrastructură digitală.

„Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat”.

Reforma fiscală și decarbonizarea economiei

Evaluarea pozitivă transmisă de Comisia Europeană include și măsuri legate de tranziția energetică și modificările fiscale asumate de România prin PNRR. Bruxelles-ul arată că autoritățile române au făcut pași pentru reducerea dependenței de cărbune și pentru introducerea unor măsuri fiscale considerate mai eficiente.

„Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune”.

Comisia Europeană a menționat și modificările legislative privind administrarea fiscală și reorganizarea sistemului de taxe.

„Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor”.

Potrivit Comisiei Europene, următorul pas procedural presupune transmiterea evaluării către Comitetul Economic și Financiar, instituție care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz. Ulterior, Comisia poate adopta decizia finală privind plata către România.

România a ajuns la aproape 13 miliarde de euro atrase prin PNRR

Datele prezentate de Comisia Europeană arată că România a depus cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025, iar aprobarea acestei tranșe ar ridica totalul fondurilor plătite către statul român la aproape 13 miliarde de euro.

Executivul european precizează că Planul Național de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde reprezintă granturi, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi.

„Această a patra cerere de plată va aduce fondurile plătite către România în cadrul RRF la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea de 3,79 miliarde EUR, primită în 2021 și 2022, și avansul de 288 de milioane EUR în cadrul REPowerEU, primit în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6% din totalul fondurilor din planul românesc, fiind evaluate 62% din toate etapele și țintele din plan”.

Comisia Europeană a reamintit și termenul-limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate de statele membre prin acest mecanism european.

„În vederea închiderii Facilității la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să pună în aplicare toate etapele și obiectivele restante până în august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026”, a anunțat Comisia Europeană.

Congratulations Romania!

Your reform efforts are rewarded.

Let’s keep the momentum and make the best of #NextGenEU in your country 🇷🇴 https://t.co/prZTLGAPcw

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2026

Tabel: Situația fondurilor PNRR pentru România după evaluarea pozitivă anunțată de Ursula von der Leyen:

Indicator	Valoare
Valoarea celei de-a patra cereri de plată	2,62 miliarde euro
Data depunerii cererii	19 decembrie 2025
Total fonduri PNRR pentru România	21,41 miliarde euro
Granturi acordate României	13,57 miliarde euro
Împrumuturi acordate României	7,84 miliarde euro
Fonduri totale ce ar urma să fie plătite după această tranșă	12,97 miliarde euro
Prefinanțare primită în 2021-2022	3,79 miliarde euro
Avans REPowerEU primit în 2024	288 milioane euro
Procent din fondurile totale evaluate până acum	60,6%
Procent jaloane și ținte evaluate	62%
Număr jaloane îndeplinite	38
Număr ținte îndeplinite	24
Termen-limită pentru implementarea reformelor	august 2026
Termen-limită pentru ultimele cereri de plată	septembrie 2026