Ursula von der Leyen promite mai mulți bani pentru regiunile sărace

Presiunea provocată de riscul unei revolte interne în Comisia Europeană a determinat-o pe președinta Ursula von der Leyen să-și modifice poziția, promițând un buget mai generos pentru regiunile defavorizate, față de planurile inițiale, înainte de prezentarea planului pentru bugetul UE pe șapte ani, programată miercuri.

Conform unui document obținut de Politico, Ursula von der Leyen a făcut o serie de concesii de ultim moment pentru a calma tensiunile dintre doi membri ai echipei sale cu opinii diametral opuse: italianul de dreapta Raffaele Fitto și socialista română Roxana Mînzatu.

Această schimbare de poziție a lui Von der Leyen reflectă echilibrul dificil pe care trebuie să îl mențină pentru a împăca vocile divergente din cadrul Comisiei Europene, oferind totodată un plan de cheltuieli acceptabil atât pentru Parlamentul European, cât și pentru cele 27 de guverne naționale, care devin tot mai greu de mulțumit și trebuie să aprobe bugetul până la sfârșitul anului 2027.

Această decizie, care va permite Comisiei Europene să continue să direcționeze o proporție semnificativă din fondurile sale către regiunile mai defavorizate din Europa începând cu 2028, este văzută ca fiind suficientă pentru a câștiga sprijinul politic al celor 27 de comisari ai UE, au declarat pentru Politico doi oficiali europeni.

Planul inițial al Ursulei von der Leyen

Un oficial al UE, care a dorit să rămână anonim pentru a vorbi liber, a afirmat că „dimensiunea regională nu este complet pierdută” în proiectul de buget. Decizia Ursulei von der Leyen marchează o revenire față de planul inițial al acesteia, care propunea să ofere o putere mult mai mare guvernelor centrale în gestionarea fondurilor regionale ale UE, ce valorează în prezent aproximativ 400 de miliarde de euro și reprezintă o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar.

Scopul era ca întărirea rolului capitalelor naționale să stimuleze finalizarea reformelor și să reducă birocrația. Totuși, criticii susțineau că această măsură ar fi consolidat doar disparitățile existente în interiorul fiecărei țări, lăsând regiunile pe margine.

Întregul subiect reprezintă o temă sensibilă pentru Uniunea Europeană. Dezvoltarea regiunilor din interiorul fiecărui stat a fost un element esențial încă de la lansarea politicii de coeziune în anii 1970, menită să reducă diferențele economice dintre zonele mai sărace și cele mai prospere ale Europei.

Deși criticii au apreciat unele concesii făcute de von der Leyen, ei rămân sceptici și consideră că aceste măsuri au mai degrabă un caracter politic decât unul real.

„Fac doar concesii minime, dar ideile lor inițiale au fost atât de nepopulare încât au trebuit să cedeze”, a declarat Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget al Parlamentului pentru Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen.

Ultima decizie a fost luată după ce von der Leyen a purtat discuții cu comisari și oficiali de rang înalt pe parcursul weekendului.

Conform unui document intern, Comisia își reafirmă angajamentul „să reducă dezechilibrele regionale din Uniune și înapoierea regiunilor mai puțin favorizate și să promoveze cooperarea teritorială europeană”.

Totuși, este puțin probabil ca aceste concesii să fie suficiente pentru a calma criticile venite din partea parlamentarilor și a mai multor guverne.

Țările sărace vor continua să primească majoritatea banilor

Susținătorii politicii de coeziune cer ca von der Leyen să mențină un set de criterii, cunoscut drept formula Berlinului, care direcționează o proporție semnificativă din fonduri către regiunile mai puțin dezvoltate din întregul bloc european.

Potrivit documentului, care ar putea suferi modificări înainte de prezentarea oficială de miercuri, țările mai sărace — evaluate pe baza populației totale, nivelului de bogăție pe cap de locuitor, sărăciei din mediul rural și producției regionale pe persoană — vor continua să beneficieze de cea mai mare parte a finanțării.

Criticii atrag atenția că, în viitor, guvernele centrale vor avea un rol mai important decât înainte în decizia privind proporția din finanțare care ajunge efectiv la regiuni.

„Nu am văzut încă nicio altă alternativă credibilă și solidă la formula Berlinului”, a afirmat Mureșan. „Și știm, de asemenea, că încercările de a o schimba în trecut au eșuat”.

Totodată, într-o concesie de ultim moment, Comisia a păstrat Fondul Social European (FSE) — care sprijină formarea profesională a tinerilor și șomerilor — împreună cu alte programe care anterior se credea că vor fi eliminate din buget.

Aceasta a reprezentat o solicitare esențială din partea Roxanei Mînzatu și a socialiștilor și democraților de stânga, care au condiționat sprijinul acordat lui von der Leyen în votul de neîncredere de săptămâna trecută de păstrarea Fondului Social European (FSE).

Totuși, proiectul de propunere al Comisiei nu a inclus o sumă clară alocată pentru FSE, motiv pentru care un alt oficial al UE a declarat că „socialiștii nu au obținut mare lucru” în urma susținerii acordate lui von der Leyen.