Uniforme obligatorii în școli. Elevii protestează astăzi îmbrăcați în negru: „Suntem sătui de legi făcute în birouri”

Introducerea prin lege a uniformelor obligatorii în școli provoacă reacții puternice în rândul reprezentanților elevilor. Gabriel Penu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Călărași, critică proiectul și susține că uniforma nu reprezintă o soluție pentru bullying. Reacția vine în ziua în care elevii din țară sunt îndemnați să meargă la cursuri îmbrăcați în negru, într-un protest național intitulat „Educația nu se repară la croitorie”. Acțiunea este voluntară.

Reacție dură față de uniformele obligatorii

Gabriel Penu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Călărași, contestă ideea că obligativitatea unei ținute comune ar putea rezolva problema violenței și a bullyingului din școli.

„Suntem sătui de legi făcute în birouri, complet rupte de realitatea din școli, iar discuția asta absurdă despre uniformele obligatorii a întrecut orice măsură. Haideți să fim foarte serioși și să punem punct ipocriziei: cine crede că uniforma oprește bullying-ul fie habar n-are cum arată o zi pe holurile unei școli din România, fie caută doar o altă măsură de fațadă ca să bifeze că „a făcut ceva”.”

Reprezentantul elevilor susține că motivele care duc la bullying trebuie căutate în alte probleme ale mediului școlar și că uniformizarea vestimentației nu le-ar elimina.

„Știm foarte bine că bullying-ul nu dispare pentru că punem doi copii în aceeași haină, pentru că excluderea și răutatea nu țin de materialul de pe tine, ci vin din lipsa de empatie, din frustrări, din lipsa consilierilor psihologici și din indiferența sistemului. Să ne spui că o haină uniformizată rezolvă violența în școli înseamnă să vrei să ascunzi mizeria sub preș și să tratezi niște răni adânci cu un bandaj imaginar.”

„Deciziile despre noi nu se iau niciodată fără noi”

Consiliul Județean al Elevilor Călărași reclamă și modul în care sunt luate deciziile care îi privesc direct pe elevi. Organizația consideră că structurile reprezentative ale acestora trebuie implicate în discuțiile privind eventualele schimbări ale regulilor din școli.

„Dar problema fundamentală, cea care ne revoltă cel mai tare pe toți, este modul în care se iau aceste decizii. Decidenții din Parlament trebuie să înțeleagă o regulă elementară a oricărei democrații care se respectă: deciziile despre noi nu se iau niciodată fără noi!”

Gabriel Penu critică parlamentarii care susțin măsura și cere ca resursele să fie îndreptate către alte probleme ale sistemului de educație.

„Este strigător la cer ca niște oameni care n-au călcat de ani de zile într-o sală de clasă să decidă pentru elevi cum trebuie să ne îmbrăcăm, ce trebuie să purtăm și cum să ne trăim anii de școală, ignorând complet vocea Consiliului Național al Elevilor și a structurilor reprezentative. Dacă politicienii chiar vor să facă ceva util pentru educație, îi invităm să se trezească la realitate: să lase uniformele în pace și să bage banii în laboratoare dotate, în clădiri în care nu cade tavanul, în sprijin real pentru elevi și în profesori sprijiniți cu adevărat.”

De ce elevii merg astăzi îmbrăcați în negru la școală

Consiliul Național al Elevilor a lansat pentru luni, 28 septembrie, protestul „Educația nu se repară la croitorie”. Elevii care vor să participe sunt îndemnați să vină la cursuri îmbrăcați în negru. Acțiunea nu presupune întreruperea orelor și participarea este voluntară.

Reprezentanții elevilor fac o diferență între alegerea voluntară a unei ținute comune pentru transmiterea unui mesaj și obligativitatea purtării unei uniforme stabilite prin lege.

Aceeași idee este susținută și de Gabriel Penu.

„Mai mult, trebuie să înțelegem o dată pentru totdeauna că este o diferență uriașă între a alege noi să ne îmbrăcăm în negru, ca o formă de exprimare liberă, de solidaritate sau de protest pașnic, și a fi obligați prin lege să fim toți la fel, trași la indigo.

Când alegem noi, vorbim despre demnitate, despre asumare și despre curajul unei generații care gândește critic. Când ne obligă statul, vorbim despre o constrângere pură și simplu comunistă care ne ia dreptul la individualitate. Școala trebuie să fie locul în care învățăm să fim cetățeni liberi și responsabili, nu un poligon în care suntem dresați să ascultăm orbești. Evident că bunul-simț cere o ținută decentă, iar asta este deja reglementat.”

Proiectul a trecut de Senat

Proiectul legislativ prevede modificarea Legii învățământului preuniversitar astfel încât elevii să aibă obligația de a se prezenta la școală în uniformă. Inițiativa cuprinde și prevederi referitoare la stabilirea modelelor și elementelor uniformei, precum și la acordarea gratuită sau subvenționarea acesteia.

Senatul a adoptat propunerea pe 21 septembrie. Votul nu înseamnă însă că uniformele au devenit deja obligatorii în școlile din România. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este camera decizională.

Susținătorii inițiativei au invocat, între argumentele pentru introducerea uniformelor, reducerea diferențelor vizibile dintre elevi, diminuarea bullyingului și consolidarea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară.

Consiliul Național al Elevilor contestă aceste argumente și solicită Camerei Deputaților să respingă proiectul, cerând totodată ca elevii să fie consultați în luarea deciziilor care îi afectează.

„Elevii nu au nevoie de uniforme impuse cu forța, au nevoie de respect, de dialog real și de politicieni care să ne reprezinte interesele, nu să le calce în picioare”, transmite Gabriel Penu.