Ungaria blochează sprijinul pentru Ucraina

Ungaria nu a aprobat plata următoarei tranșe de sprijin militar pentru Ucraina, oferită în cadrul Facilității Europene de Pace (EPF) a UE, a anunțat marți biroul unui purtător de cuvânt al guvernului.

EPF, creată în 2021, este un instrument extrabugetar menit să îmbunătățească capacitatea UE de a preveni conflictele, de a consolida pacea și de a întări securitatea internațională.

„Ungaria nu este de acord cu faptul că Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, utilizează Fondul european pentru pace doar în ceea ce privește Ucraina, deoarece acest lucru nu permite canalizarea unor fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a declarat biroul purtătorului de cuvânt al guvernului de la Budapesta într-un răspuns pe e-mail trimis Reuters cu privire la un raport al presei italiene pe această temă.

De asemenea, este precizat faptul că alte zone în care ar putea fi folosite fondurile ar putea include Balcanii sau Africa de Nord.

„Pentru guvernul ungar este crucial ca aceste aspecte să fie clarificate, motiv pentru care nu a aprobat plata următoarei tranșe din EPF”, a adăugat biroul purtătorului de cuvânt.

Până în prezent, UE a furnizat în total aproximativ 3,6 miliarde de euro drept sprijin militar pentru Ucraina în cadrul EPF.

Decizii controversate la Budapesta

Ungaria, care este membră a UE și, de asemenea, a NATO, a refuzat să furnizeze echipament militar vecinului său Ucraina, invadată de forțele rusești în februarie 2022. De asemenea, Ungaria a criticat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Rusiei, pe care toate cele 27 de țări UE trebuie, de asemenea, să le aprobe în unanimitate, dar în cele din urmă a sprijinit toate măsurile convenite până în prezent.

Ungaria s-a aflat într-o dispută cu Bruxelles-ul, întrucât blocul a suspendat orice plată a fondurilor de redresare ale UE până când guvernul naționalist de la Budapesta va pune în aplicare reforme pentru a îmbunătăți independența justiției și a combate corupția.

Aflat la putere din 2010, premierul Viktor Orban a intrat în conflict cu UE și cu brațul său executiv, Comisia Europeană, din cauza faptului că Budapesta a restricționat drepturile migranților, dar și pentru că a înăsprit controlul statului asupra organizațiilor neguvernamentale, a cadrelor universitare, a mass-media și a instanțelor.