Mai mulți oameni au participat, vineri, la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor din Târgu Mureş. Participanții au adoptat o petiţie adresată Guvernului şi președintelui Klaus Iohannis în care cer autonomia Ţinutului Secuiesc şi începerea tratativelor în acest sens între autorităţile statului şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).

Cer din nou autonomia Ținutului Secuiesc

„Azi, 10 martie 2023, noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc!

Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime (…) Solicităm crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc!

Solicităm onorarea obligaţiilor internaţionale asumate de România, precum şi voinţa comunităţii secuieşti, iar România să adopte înaintea aderării la zona Schengen reglementările legale legate de acestea.

Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune”, se arată în petiţia adresată Guvernului şi preşedintelui Klaus Iohannis.

Aproximativ 450 de oameni au participat, vineri, la o manifestare la Monumentul Secuilor Martiri, din Târgu Mureş. Aceştia au pornit apoi în marş către prefectură pentru a depune petiţia.

Se insistă pentru autoadministrare şi preluarea sub propria responsabilitate a problemelor de interes public

Documentul mai solicită „egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc”.

„Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării.

Autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este şi în interesul României.

Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat.

Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor.

Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor. În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta”, consideră autorii petiţiei.

De asemenea, documentul protestează față de „atacurile repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale”.