Ungaria ne-a luat fața. Plățile se vor face direct în conturi. În România, oamenii așteaptă încă plățile restante

Situația din sectorul laptelui arată diferențe clare între statele din regiune. În timp ce Ungaria anunță un sprijin direct pentru fermieri, crescătorii din România încă așteaptă plăți restante.

Sectorul laptelui din România se confruntă cu scăderi de preț care pot afecta direct veniturile fermierilor

Crescătorii de vaci pentru lapte din Ungaria vor beneficia de un ajutor de aproximativ 40 de euro pentru fiecare tonă de lapte comercializată, conform unui anunț al ministerului de resort, menționat de secretarul de stat Emil Dumitru din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În același timp, în România, fermierii nu au încasat nici până în prezent ajutorul național tranzitoriu aferent anului trecut de cerere APIA. Situația este cu atât mai complicată cu cât nu există, în acest moment, un sprijin suplimentar similar celui anunțat de autoritățile din Ungaria.

Potrivit lui Emil Dumitru, sectorul vacii de lapte din România se confruntă deja cu o criză generată de scăderea prețului oferit de procesatori. Acesta a explicat că fermierii au fost informați că, începând din luna aprilie, prețul pe litrul de lapte conform va scădea semnificativ, de la un interval de aproximativ 2,2–2,5 lei la un nivel de 1,7–1,8 lei pe litru.

Această reducere a veniturilor poate avea un impact direct asupra rentabilității fermelor. În lipsa unor măsuri de sprijin, fermierii ar putea ajunge în situația de a vinde laptele sub prețul de cost, ceea ce afectează sustenabilitatea activității în sector.

Sprijinul acordat de Ungaria pentru lapte este anunțat fără parcurgerea tuturor etapelor obișnuite la nivel european

Secretarul de stat a oferit detalii despre măsura anunțată de Ungaria, arătând că aceasta presupune un sprijin echivalent cu aproximativ 200 de lei pe tona de lapte comercializat. Totodată, el a precizat că, potrivit informațiilor disponibile, mecanismul nu ar fi parcurs toate etapele necesare în cadrul regulilor europene privind ajutoarele de stat.

Acesta a explicat că, în mod normal, o astfel de schemă trebuie notificată la nivelul Comisiei Europene, pentru a se verifica dacă există eventuale obiecții și pentru a evita situațiile de supracompensare din partea statului membru. Procedura include mai mulți pași care urmăresc menținerea unui echilibru în piața unică europeană.

În contextul actual, diferențele dintre măsurile adoptate de state pot influența competitivitatea fermierilor. Dacă unele state oferă sprijin direct, iar altele nu reușesc să acorde nici măcar subvențiile existente, apar dezechilibre în piață.

Diferențele dintre politicile naționale pot influența competiția și funcționarea pieței unice europene

Emil Dumitru a atras atenția asupra riscului ca intervențiile diferite ale statelor să afecteze competiția în interiorul Uniunii Europene. El a arătat că, în lipsa unei piețe reglementate și a unor reguli respectate uniform, fiecare stat ar putea încerca să sprijine sectorul agricol în funcție de propriul potențial economic.

Această abordare ar putea duce la distorsiuni în piață și la o competiție inegală între fermieri din diferite state membre. În acest context, el a subliniat că aplicarea unor scheme de ajutor de stat diferite, fără coordonare la nivel european, poate afecta funcționarea pieței unice și principiul concurenței loiale.

„România și sectorul vacii de lapte în acest moment se confruntă cu o criză pe ceea ce înseamnă prețul pe care îl vor încasa fermierii începând cu luna aprilie. Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2 – 2,5 lei pe litrul de lapte conform, 1,7 – 1,8 lei pe litrul de lapte. Practic, este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost.

Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120%, deja a anunțat ieri (joi n.r.) pe site-ul ministerului lor că va acorda un sprijin echivalent de 200 lei (40 euro n.r.) pe tona de lapte comercializat, în condițiile în care, din câte știm noi, pe orientările Comisiei privind liniile de ajutor de stat, un astfel de mecanism trebuie să aibă parcurși câțiva pași: să fie notificată schema, să vadă dacă este o opoziție, dacă nu este o supracompensare din partea statului membru și așa mai departe.

Pentru că dacă vom lăsa la liber și nu vom avea o piață reglementată și vom încerca fiecare stat, în raport de potențialul nostru economic, să finanțăm cu scheme de ajutor de stat care mai de care mai diferite, vom perturba ceea ce înseamnă piață unică europeană și o competiție loială în interiorul statelor membre”, a explicat Emil Dumitru, vineri, la o conferință de profil.