Ungaria s-a opus ferm emiterii de euroobligațiuni, eliminând un posibil „plan B” pentru finanțarea Ucrainei
Vineri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, Ungaria a respins explicit ideea emiterii de euroobligațiuni ca instrument alternativ de finanțare pentru Ucraina. Potrivit a doi diplomați citați de Politico, Budapesta a transmis că nu acceptă o datorie comună garantată din bugetul multianual al Uniunii Europene.
Euroobligațiunile erau considerate un plan de rezervă în cazul în care utilizarea profiturilor generate de activele rusești înghețate ar fi devenit imposibilă din punct de vedere juridic sau politic.
Veto-ul Ungariei a fost anunțat cu doar câteva ore înaintea unei cine oficiale la Bruxelles între cancelarul german Friedrich Merz și premierul belgian Bart De Wever. Întâlnirea avea drept scop deblocarea discuțiilor privind acordarea unui împrumut amplu pentru Ucraina, în condiții acceptabile pentru toate statele implicate.
Prin eliminarea variantei euroobligațiunilor, poziția Belgiei capătă un rol și mai central în întregul proces decizional.
Executivul european susține un mecanism de finanțare care ar folosi profiturile generate de activele băncii centrale ruse blocate în Uniunea Europeană. Valoarea totală a împrumutului propus este de 165 de miliarde de euro, bani destinați susținerii economiei Ucrainei.
Cea mai mare parte a acestor active, aproximativ 190 de miliarde de euro, este administrată de Belgia, fapt care complică negocierile.
Belgia se teme de riscuri juridice și cere garanții financiare din partea tuturor statelor UE
Guvernul de la Bruxelles și-a exprimat îngrijorarea că folosirea activelor rusești ar putea atrage procese sau pierderi financiare, în cazul în care Rusia ar contesta măsura în instanță. Deși Germania a promis garanții pentru 25% din sumă, Belgia solicită o garanție colectivă, care să acopere întregul risc.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că tratează cu seriozitate aceste îngrijorări și că intenția Berlinului este de a demonstra că soluția propusă este corectă și sigură.
„Iau foarte în serios preocupările premierului belgian”, a declarat cancelarul Merz joi seară, adăugând că „nu vreau doar să-l conving, ci să-i arăt că această soluție este cea corectă.”
Comisia Europeană susține că împrumutul garantat cu active rusești este solid din punct de vedere juridic și financiar. În lipsa unui acord în perioada următoare, oficialii avertizează că Ucraina riscă să rămână fără sprijin financiar începând din aprilie 2026.
Această presiune temporală este unul dintre motivele pentru care negocierile sunt considerate critice înaintea summitului din 18 decembrie.
În paralel cu planul principal, Comisia prezentase două opțiuni pentru continuarea sprijinului financiar acordat Kievului: un împrumut bazat pe profiturile activelor rusești și emiterea de euroobligațiuni. Opoziția Ungariei față de cea de-a doua variantă face ca întreaga strategie să depindă de poziția Belgiei.
Astfel, Bruxelles-ul rămâne dependent de obținerea unui compromis cu guvernul belgian pentru a putea merge mai departe.
Majoritatea fondurilor ar urma să fie direcționate către industria de apărare a Ucrainei
Din totalul de 165 de miliarde de euro prevăzuți în plan, aproximativ 115 miliarde ar urma să fie alocate industriei de apărare a Ucrainei, pe o perioadă de cinci ani. Restul de 50 de miliarde ar acoperi necesitățile bugetare curente ale guvernului de la Kiev.
Oficialii europeni admit că un acord rapid este puțin probabil, însă consideră că presiunea geopolitică și calendarul foarte strâns ar putea forța un compromis înaintea reuniunii liderilor UE din 18 decembrie.
