Un traseu din România a intrat între cele mai sinuoase drumuri din Europa. Ce îl face atât de special
SURSA FOTO: Dreamstime - Transalpina
Pentru tot mai mulți călători, drumul până la destinație devine o parte importantă a vacanței, iar căutările pentru „trasee pitorești” au crescut cu 170% în ultimul an, semn că excursiile cu mașina sunt tot mai mult asociate cu descoperirea peisajelor și cu experiența oferită de traseu.
Topul drumurilor europene unde destinația nu mai este singura atracție
Un nou clasament realizat de Avis a analizat cele mai sinuoase drumuri din Europa, luând în calcul lungimea rutelor, altitudinea și numărul de curbe. Pentru a evalua și popularitatea acestora, studiul a inclus numărul hashtagurilor de pe Instagram și volumul mediu lunar al căutărilor pe Google.
Echipa care a realizat analiza a folosit hărți ale curburii drumurilor și tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru a număra curbele. Datele au fost apoi combinate într-un scor general de până la 100, destinat să evidențieze traseele care reunesc peisaje spectaculoase, numeroase serpentine și interes din partea turiștilor.
Val d’Orcia din Italia, cunoscut pentru peisajele sale emblematice, drumurile care traversează zona rurală toscană, fermele de brânzeturi și cramele unde turiștii se pot opri, a fost desemnată cea mai pitorească excursie rutieră. Pentru cei interesați în special de drumurile cu numeroase curbe, clasamentul indică însă alte trasee europene.
Trecătoarea Stelvio, Italia
Pasul Stelvio, aflat la granița cu Elveția, ocupă primul loc și este desemnat oficial cel mai sinuos drum din Europa. Traseul a primit un scor de 88 din 100 în indicele realizat de Avis.
Drumul are 35 de kilometri și ajunge la o altitudine de 2.757 de metri. Pe traseu se află 685 de curbe, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de viraje pentru fiecare kilometru.
Pasul Stelvio este, de asemenea, popular în rândul pasionaților de condus. Traseul are aproximativ 68.700 de hashtag-uri pe Instagram și generează, în medie, 74.000 de căutări lunare pe Google.
Perioada în care poate fi parcurs trebuie aleasă cu atenție. Din cauza altitudinii ridicate, Pasul Stelvio este un traseu sezonier și este deschis, de regulă, din iunie până în octombrie, când zăpada și gheața nu mai reprezintă aceleași obstacole.

Pasul Furka, Elveția
Pe locul al doilea în clasament se află Pasul Furka din Elveția, care a obținut un scor de 86. Traseul este cunoscut și datorită apariției sale în filmul „Goldfinger”, lansat în 1964, din seria James Bond, precum și pentru numeroasele sale curbe în ac de păr.
Pasul Furka are o lungime de 22,5 kilometri și 344 de curbe, echivalentul a aproximativ 15 viraje pe kilometru. Altitudinea maximă ajunge la 2.429 de metri.
Situat între Alpii Uri și Valais, traseul oferă priveliști asupra ghețarilor și vârfurilor alpine. Popularitatea sa este reflectată și în datele analizate de Avis: aproximativ 101.000 de hashtag-uri pe Instagram și 60.500 de căutări lunare în medie. La fel ca Pasul Stelvio, Furka este un drum sezonier. Din cauza poziției sale alpine, este de obicei accesibil între lunile iunie și octombrie.

Drumul Alpin Grossglockner, Austria
Drumul Alpin Grossglockner ocupă locul al treilea, cu un scor de 80. Traseul austriac are 48 de kilometri și include 350 de curbe, adică aproximativ șapte viraje pentru fiecare kilometru.
De-a lungul drumului, șoferii pot vedea Grossglockner, cel mai înalt vârf al Austriei, precum și ghețarul Pasterze. Traseul are 182.000 de hashtag-uri pe Instagram și aproximativ 18.100 de căutări lunare.
Drumul este închis pe perioada iernii din cauza condițiilor de zăpadă. Printre atracțiile traseului se numără peisajele naturale și posibilitatea de a găsi cabane și pensiuni de-a lungul drumului.
Zona oferă și oportunități pentru observarea unor specii de animale și plante rare. Astfel, traseul se regăsește între opțiunile incluse în clasament pentru călătorii interesați de peisajele montane.

Trollstigen, Norvegia
Trollstigen, din Norvegia, este cel mai scurt drum dintre primele cinci poziții ale clasamentului. Traseul măsoară doar 6 kilometri, dar a primit un scor de 74 din 100.
La o altitudine de 850 de metri, Drumul Trolurilor are aproape 20 de curbe pe kilometru, în ciuda lungimii reduse. Traseul este caracterizat de serpentine și diferențe de nivel care îi conferă un profil distinct între drumurile analizate.
Cei care îl parcurg pot vedea fiorduri, cascade și puncte de belvedere. Aceste elemente au contribuit la reputația sa de unul dintre cele mai vizitate drumuri turistice din Norvegia.
În clasamentul primelor cinci realizat de Avis, Trollstigen are cel mai mic volum de căutări lunare. Traseul poate fi vizitat atunci când este deschis, de la mijlocul lunii mai și până la prima ninsoare din toamnă.
Transalpina (DN67C), România
Transalpina (DN67C) ocupă locul al cincilea, cu un scor de 73, și este cea mai lungă dintre primele cinci șosele din clasament. Drumul are 148 de kilometri și ajunge la o altitudine de 2.145 de metri.

Pe traseu se află 682 de curbe, ceea ce înseamnă aproximativ cinci viraje pe kilometru. Transalpina are și o prezență semnificativă pe Instagram, cu 89.400 de hashtag-uri, în timp ce volumul mediu lunar al căutărilor ajunge la 60.500.
Călătoria pe Transalpina include mai multe puncte de interes, de la sate pitorești unde turiștii pot găsi preparate locale până la zone potrivite pentru opriri și drumeții. Traseul traversează regiuni montane și văi, oferind numeroase posibilități de a face pauze și de a explora peisajul de-a lungul drumului.
Top 10 cele mai șerpuitoare drumuri din Europa:
Pasul Stelvio, Italia
Pasul Furka, Elveția
Drumul Alpin Grossglockner, Austria
Trollstigen, Norvegia
Transalpina (DN67C), România
Autostrada Transfăgărășan, România
Pasul Susten, Elveția
Route des Grandes Alpes, Franța
Col du Tourmalet, Franța
Pasul Grimsel, Elveția
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.