Un preparat tradițional românesc, în analiza Comisiei Europene pentru recunoașterea ca Specialitate Tradițională Garantată

România ar putea avea în viitor un nou produs tradițional recunoscut la nivel european. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că dosarul pentru înregistrarea „tocanei de unghii de porc de Bihor” ca Specialitate Tradițională Garantată (STG) se află în analiza Comisiei Europene, în cadrul procedurii de evaluare.

„Tocana de unghii de porc de Bihor”, în analiza Comisiei Europene pentru recunoașterea ca Specialitate Tradițională Garantată

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat miercuri, 8 iulie, că dosarul pentru înregistrarea produsului „tocană de unghii de porc de Bihor – produs obținut potrivit tradiției din Bihor” se află în etapa de analiză la nivelul Comisiei Europene, în vederea obținerii statutului de Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Potrivit ministerului, schema de calitate STG nu este legată de o anumită zonă geografică, ci certifică un mod tradițional de producție, o compoziție sau o rețetă consacrată prin practică îndelungată.

Reprezentanții MADR au precizat că produsul este o specialitate culinară tradițională specifică a comunităților rurale din județul Bihor, reflectând obiceiul valorificării integrale a resurselor din gospodărie. Preparatul are la bază picioare de porc, cunoscute local sub denumirea de „unghii”, alături de ciolan afumat, ceapă, untură, usturoi, legume și condimente.

MADR a explicat că specificitatea rețetei constă în fierberea lentă, timp de două-trei ore, proces care permite extragerea naturală a colagenului din picioarele de porc și ciolanul afumat, conferind sosului o consistență cremoasă fără utilizarea agenților artificiali de îngroșare. Conform dosarului tehnic, rețeta este transmisă din generație în generație de peste trei decenii și se regăsește atât în bucătăria tradițională a familiilor din Bihor, cât și în oferta restaurantelor și la evenimentele culturale din zonă.

MADR a transmis că dosarul a fost documentat și depus de Asociația Agenția de Management al Destinației Bihor, cu sprijinul comunităților locale, care au contribuit la cercetările de teren și la documentarea rețetelor tradiționale. MADR a subliniat că sprijină producătorii români care contribuie la conservarea patrimoniului gastronomic național și la obținerea recunoașterii acestuia pe piața europeană și internațională. Totodată, MADR a precizat că „tocana de unghii de porc de Bihor” este unul dintre cele 13 produse agroalimentare românești aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene.

Babicul de Buzău a devenit cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene

În luna iunie, Babicul de Buzău a obținut certificarea europeană de Indicație Geografică Protejată (IGP), odată cu înscrierea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Această recunoaștere confirmă autenticitatea produsului și legătura sa cu zona în care este realizat.

Președintele Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, Ana Maria Mircea, a subliniat că această certificare reprezintă o reușită a întregii comunități locale, care a păstrat și a transmis rețeta tradițională din generație în generație. Totodată, ea a evidențiat contribuția producătorilor care au menținut vie tradiția preparării acestui produs specific.

Demersurile pentru obținerea protecției europene au început în 2023, când mai mulți producători din industria alimentară au anunțat că vor depune documentația necesară la Comisia Europeană pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire și indicație geografică protejată. Odată cu această certificare, Babicul de Buzău se alătură Cârnaților de Pleşcoi, care, potrivit Direcției pentru Agricultură Județeană Buzău, erau până acum singurul produs din județ ce beneficia de protecție europeană în ceea ce privește denumirea și indicația geografică.

„Buzăul este un ţinut al contrastelor armonioase: de la solurile nisipoase ale teraselor de luncă, unde ardeiul iute prinde acea iuţeală inconfundabilă, până la pădurile de stejar din Subcarpaţi, care împrumută lemnul lor nobil pentru afumarea lentă şi aromată a babicului. Acesta este un tărâm unde istoria şi legenda se împletesc firesc – de la vechile poveşti ale boierilor ce ospătau împăraţi, până la mâinile dibace ale artizanilor locali care, generaţie după generaţie, au desăvârşit arta preparării acestui produs, transformându-l într-o adevărată emblemă a locului.  Esenţa ‘Babicului de Buzău’ stă în răbdarea şi măiestria producătorilor locali, care transformă ingredientele simple într-o delicatesă inimitabilă prin gesturi migăloase, transmise din generaţie în generaţie”, a transmis, în luna iunie, Asociaţia „Babicul de Buzău”.

„Ne-am dorit să arătăm că un produs tradiţional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene şi poate deveni un ambasador autentic al României. (…) În cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău am reuşit să construim o comunitate care reuneşte producători, experţi, instituţii şi susţinători ai tradiţiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea şi promovarea identităţii gastronomice a regiunii. Privim această recunoaştere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale şi editoriale dedicate istoriei şi poveştilor care stau în spatele Babicului de Buzău şi ale altor produse reprezentative ale zonei”, a spus, la acea vreme, Mircea.

Cum se prepară Babicul de Buzău?

Babicul de Buzău este un salam tradițional crud-uscat, presat și cu un gust ușor picant, apreciat pentru specificul său și pentru metoda tradițională de preparare. Produsul este realizat din carne de porc și de vită în proporții egale, fiind folosite doar bucăți de calitate superioară, atent curățate de oase, tendoane, ligamente, vase mari de sânge și alte părți necorespunzătoare.

Carnea este maturată prin sărare uscată, apoi este tocată grosier și amestecată cu un amestec de condimente care conferă produsului aroma și gustul caracteristice. După umplerea în membrane naturale, babicul este supus proceselor de presare, uscare și maturare, etape esențiale pentru obținerea texturii ferme și a savoarei specifice acestui preparat tradițional din județul Buzău.