Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a venit cu mai multe detalii în ceea ce privește praful saharian în România. Astfel, meteorologul Mihai Huştiu a oferit un interviu pentru dcnews.ro în care a precizat că praful saharian a fost prezent și în această primăvară la noi în țară.

„Am avut chiar acum, pe cazul ciclonului din Italia, un transport de praf spre Peninsula Balcanică, circulația a fost destul de intensă. Ciclonul care s-a format pe Italia, s-a format de fapt undeva în zona Tunisiei și Libia. Acolo s-a format această zonă de joasă presiune, ciclonul care a afectat Italia și apoi coasta Dalmată și țările centrale. El a determinat și un transport de praf spre Peninsula Balcanică. Concentrația de particule a fost ceva mai redusă și au fost ploi, probabil că n-au fost vizibile. Dacă ar fi plouat le-am fi văzut probabil pe mașină, un praf cărămiziu care ar fi apărut în anumite zone.”, a spus Mihai Huştiu.

Apariția prafului trebuie să fie în același timp cu ploile

Meteorologul a mai spus pentru sursa anterior citată că este nevoie ca praful saharian să apară în același timp cu ploile pentru ca acesta să fie văzut pe suprafețe.

„Da, pentru că practic să ne imaginăm niște vânturi puternice care se formează în nordul Africii. Aceste particule de praf, pe măsură ce vin spre nord, spre Europa, urcă la înălțimi mari și uneori le găsim la 2500m, la 3000 m, nu le găsim chiar la suprafață, aceste particule de praf.

Vântul le antrenează dinspre suprafață către nivelul marilor și aproape că nu îl vedem. Uneori vedem că este praf în atmosfera la răsărit și la apus când apar acele spații roșiatice pe cer.

Vedem o atmosfera încărcată, un cer care nu mai este chiar albastru, le vedem la înălțime, dar ca să vedem pe suprafețe acest praf, aproape întotdeauna trebuie să plouă, să plouă slab și după ce se usucă ploaia de pe suprafețe vedem acel praf cărămiziu care rămâne pe mașini, pe suprafețe.”, a spus Mihai Huştiu.

Ciclonii din Italia, importanți pentru regimul precipitațiilor în România

Nu în ultimul rând, meteorologul a mai precizat că ciclonii din Italia sunt importanți pentru regimul precipitațiilor de la noi din țară.

„Ei sunt foarte importanți pentru regimul precipitațiilor în România. Dacă ei nu s-ar forma în Mediterană și nu s-ar deplasa spre Peninsula Balcanică și spre România, nu am avea un plus de precipitații pe Câmpia Română, pe Moldova, pentru că acești cicloni care vin din sud aduc un aport semnificativ de umiditate și precipitații pe partea de sud.

Sunt două locuri în proximitatea Europei, unde se formează cicloni. O zonă e Genova, Italia, zona centrală a Italiei și un al doilea loc în Atlanticul de Nord. Îi numim cicloni atlantici care se formează în zona Islandei și vin peste Europa centrală și aduc mai multe precipitații în Ardeal, partea de vest și de nord a României. Sunt departe, dar ajung și aduc precipitații în zonele acestea pe care le-am menționat: partea de vest, de nord de centru, mai ales Ardealul și zona de munte.

Acești cicloni care se formează în Mediterană ajung uneori și spre țara noastră, ajung în Marea Neagră, uneori, și se intensifică datorită aportului de umiditate de deasupra Marii Negre și aduc precipitații pe partea de sud și de est a României: Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova.”, a continuat meteorologul.

În lipsa ciclonilor, zona de sud ar avea un climat destul de uscat

De asemenea, Mihai Huştiu a mai spus că, dacă nu ar fi cicloni în zona de sud, atunci aceasta ar avea un climat destul de uscat.

„Dacă acești cicloni nu s-ar forma, zona de sud ar avea un alt climat, destul de uscat, cu precipitații nesemnificative, un climat continental excesiv cu ariditate extremă, dar totuși iată că avem acești cicloni care ne aduc un aport de umiditate și uneori și cantități mari de apă.

Totuși, fiind mai departe de mare, nu înregistrăm extreme cum s-au înregistrat în Italia, cantități de 300 litri pe metru pătrat așa cum au fost în această perioadă, la mijlocul lunii mai, iar în zona Emilia-Romagna. În zona aceea, de la începutul lunii a plouat undeva la 500 litri, ceea ce înseamnă aproape jumătate din cât ar fi trebuit să plouă pe tot parcursul anului. Media e undeva la 1000 litri și în această perioadă din mai, în zona centrală a Italiei, am avut undeva la aproape 500 de litri pe metru pătrat.

Este umiditatea de deasupra mării care intensifică potențialul de precipitabil în zonele limitrofe marii. Noi fiind mai departe, ajung acești cicloni, ne influențează și aduc un plus de precipitații în partea de sud și de est a României. Uneori, ajunși pe Marea Neagră se mai intensifica cu aportul de umiditate din mare și aduc precipitații mai intense pe Moldova, uneori.”, a spus Mihai Huştiu.