Un cutremur uriaș ar fi catastrofal pentru România. Va fi mai rău ca în 1977
Sursa: Dreamstime
Scenariu sumbru pentru România. Senatorul Marius Marinescu trage un semnal de alarmă și prevestește cea mai mare nenorocire care ar putea lovi întreaga țară. Potrivit acestuia, vorbim despre un impact similar cu cel al cutremurului din 1977.
Semnal de alarmă la nivel național. Marius Marinescu, fost senator şi inginer constructor avertizează că un eventual cutremur similar celui din martie 1977, ar reprezenta o nenorocire asupra României, în special pentru faptul că țara noastră duce și o luptă cu pandemia de coronavirus.
Potrivit acestuia, un astfel de cutremur ar reprezenta un dezastru atât pentru Capitală cât și pentru restul localităților din țară, el amintind totodată de bilanțul din 1977.
Pe de altă parte, acum situația este diferită în contextul în care spitalele au ajuns să fie plin de bolnavi infectați cu COVID, iar în cazul unui cutremur, nu va mai fi loc pentru tratarea altor persoane. O altă problemă ar reprezenta-o și cimitirele.
”Un mare cutremur cu magnitudinea de peste 7,2 pe scara Richter ar putea fi un dezastru pentru București și alte zone afectate, suprapunându-se tragediei pandemice. Cutremurul din 4 martie 1977 a ucis circa 1.500 de români, fiind alți 11.300 de răniți. În București, s-au prăbușit 33 de blocuri, alte 35.000 de clădiri au fost grav afectate, iar orașul Zimnicea s-a prăbușit, fiind devastat.
Astăzi, un cutremur similar celui din 1977 ar fi o nenorocire. Dacă am avea 11.300 de răniți, nu ar putea fi salvați, întrucât spitalele sunt supra-aglomerate cu bolnavi de COVID-19. Personalul sanitar ar fi depășit de situație. Și morții ar fi o problemă majoră, având în vedere aglomerarea cimitirelor și lipsa locurilor de veci”, a spus acesta.
Marius Marinescu a amintit de faptul că după cutremurul din 1977, Spitalul Fundeni a fost distrus, iar având în vedere faptul că în prezent majoritatea cutremurelor nu au fost consolidate, este posibil ca tragedia să fie și mai mare.
El a vorbit și despre imobilele din România, în contextul în care durata de serviciu a clădirilor cu structură de beton armat este de circa 100 de ani, ”fiind necesară cel puțin la jumătatea vieții o expertiză”.
Un nou cutremur ar putea genera un adevărat dezastru
”Să nu uităm că în 1977 Spitalul Fundeni a fost distrus. Astăzi, un mare cutremur ar duce la o catastrofă pentru că majoritatea spitalelor nu au fost consolidate, ele fiind construite în perioada comunistă. În acești 31 de ani, s-au închis 67 de spitale, iar statul nu a construit niciunul.
O mișcare seismică puternică ar afecta toate instalațiile electrice, de gaze, de oxigen, producând incendii și explozii. Din nefericire, multe spitale sunt conduse de manageri numiți politic, care au externalizat serviciul tehnic (format din ingineri și personal de specialitate) punând în pericol securitatea spitalului și a bolnavilor.
Fondul locativ și imobilele publice din România sunt învechite. Durata de serviciu a clădirilor cu structură de beton armat este de circa 100 de ani, fiind necesară cel puțin la jumătatea vieții o expertiză, iar după caz, o consolidare, lucru care nu s-a rezolvat decât parțial”, a mai spus acesta.
Acesta a mai adăugat că a purtat o discuție în acest sens cu fostul ministru al Lucrărilor Publice, cel care a pus buline roșii pe clădirile care reprezintă un pericol. Potrivit acestuia, în cei 30 de ani în București au fost consolidate doar 23 de imobile, în timp ce alte 736 de blocuri au ajuns să aibă bulina roșie.
”Din discuțiile purtate cu domnul profesor Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice, cel care în anii 2000 a pus bulină roșie pe clădirile care prezintă pericol de prăbușire, am aflat că în acești 30 de ani s-au consolidat în București doar 32 de imobile. Alte 736 de blocuri au fost expertizate și încadrate la clasa I de risc seismic (cu bulină roșie) și clasa II de risc de prăbușire. Aceste imobile au nevoie urgentă de consolidare. În ritmul în care s-au consolidat până acum, în medie o clădire pe an, în 700 de ani se va termina consolidarea acestora”, a spus Marius Marinescu, potrivit DCNews.
O altă precizare făcută de senator este legată de București, care este considerată capitala europeană cu cea mai mare afectare seismică. El a amintit în acest sens de cutremurele din anii 1800, de 7,9 și 7,5 pe scara Richter care au distrus aproape tot în jur.
”București este capitala europeană cu cea mai mare afectare seismică. De exemplu, în 1802 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter, în 1838, un cutremur cu magnitudinea de 7,5, în 1940 a fost un cutremur de 7,4 grade, iar în 1977, cutremurul a avut magnitudinea de 7,2. Unda seismică a pornit din epicentrul regiunii Vrancea și a afectat Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și nu numai.
Barajul Lacul Morii, construit în amonte de București, poate genera un tsunami distrugător în cazul unui cutremur major. Barajul a fost construit în 1986, pe cursul râului Dâmbovița și are o acumulare de aproximativ 14 milioane de metri cubi de apă. Un cutremur mare ar putea rupe barajul, generând un tsunami catastrofal”, a mai spus fostul senator.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





