Ultimele date INS: Rata șomajului a crescut în trimestrul II

Ultimele date INS: Rata șomajului a crescut în trimestrul II
Publicat de Iulian Luca la 25 septembrie 2020, 12:40

Conform ultimelor făcute publice de Institutul Național de Statistică, rata șomajului a crescut în trimestrul II din 2020 față de perioada similară a anului trecut. Piața muncii din România a fost afectată în principal de pandemia de COVID-19, ceea ce a dus la o creștere a numărului de șomeri.

Rata şomajului în România s-a situat la 5,4%, în trimestrul II al anului în curs, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,2%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale raportat la aceeaşi perioadă de referinţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Conform statisticii oficiale, în T2 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 70,4%, cu 0,4 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

În acest context, la nivelul perioadei analizate, populaţia activă a României era de 8,987 milioane de persoane, dintre care 8,505 milioane de persoane erau ocupate şi 482.000 erau şomeri. Totodată, rata de ocupare a tinerilor (grupa de vârstă 15 – 24 ani) a fost de 24,4%.

De asemenea, gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,6% faţă de 56,4% la femei) şi la persoanele din mediul urban (66,1%, comparativ cu 64% în mediul rural).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,5 puncte procentuale (5,6% la bărbaţi faţă de 5,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 0,6 puncte procentuale (5,7% în mediul rural, faţă de 5,1% în mediul urban).

În acelaşi timp, pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor, cu vârste între 15 şi 24 de ani.

Pandemia a dus la creșterea numărului de șomeri

„Pandemia COVID-19 a afectat piaţa muncii prin scăderea moderată a populaţiei ocupate şi a ratei de ocupare şi creşterea numărului de şomeri şi a ratei şomajului. Efectele cele mai vizibile se referă însă la creşterea numărului persoanelor ocupate absente de la locul de muncă (persoane ocupate care, deşi au un loc de muncă, nu au lucrat nici măcar o oră în cursul săptămânii de referinţă, fiind în concediu – de diverse tipuri, zile libere, întreruperea temporară a activităţii pentru diverse motive etc.)”, precizează INS.

Potrivit sursei citate, numărul persoanelor ocupate care nu au lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referinţă a fost, în trimestrul II 2020, de 841.000 de persoane (9,9% din populaţia ocupată), de peste patru ori mai mare faţă de trimestrul 1 2020 şi de peste şapte ori mai mare faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent.

Dificultăţile economice sau tehnice ale angajatorului (lipsa materiilor prime, a clienţilor sau a comenzilor) – a fost indicat drept motiv al absenţei de către 58% dintre persoane, iar puţin peste o cincime dintre persoanele absente (21,7%) s-a aflat în concediu de odihnă (inclusiv zile libere, sărbători, recuperare), în timp ce 0,4% au absentat pe motiv de boală.

Totodată, 19,9% dintre persoanele absente au indicat alte motive (printre care concediu fără plată, concediu pentru creşterea copilului până la 2 ani etc.).

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.