Câți copii mai sunt în școlile din România. Cum arată școala românească în datele INS

Populația școlară din învățământul preuniversitar din România a ajuns la 2,93 milioane de copii și elevi în anul școlar 2025-2026, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Educației. Aproape trei sferturi dintre aceștia, respectiv 73,6%, studiau în unități din mediul urban. În sistem activau 219.900 de cadre didactice, ceea ce înseamnă, în medie, 14 copii și elevi pentru fiecare profesor.

Aproape jumătate din populația școlară era în învățământul primar și gimnazial

Structura populației școlare arată că învățământul primar și gimnazial concentra cea mai mare parte a copiilor și elevilor înscriși în sistemul preuniversitar. Cele două niveluri reprezentau împreună 45% din total, în timp ce învățământul liceal avea o pondere de 17,9%, iar educația timpurie, care cuprinde nivelurile antepreșcolar și preșcolar, reprezenta 15,7%.

„În anul şcolar 2025-2026, un număr de 2937,8 mii copii şi elevi au urmat cursurile organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar din România, în care şi-au desfăşurat activitatea 219,9 mii cadre didactice. Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 14 copii şi elevi la un cadru didactic”, informează, luni, INS, cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei.

Dintre copiii și elevii cuprinși în sistem, 49,8% erau de sex masculin. Majoritatea, respectiv 73,6%, studiau în unități de învățământ din mediul urban.

În ceea ce privește cadrele didactice, puțin peste o treime din personalul din creșe, grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, școli profesionale și postliceale lucra în mediul rural. Ponderea acestora era de 34,1% din totalul personalului didactic de la nivel național.

Femeile reprezentau 83,3% din totalul cadrelor didactice. Din punctul de vedere al vârstei, 50,2% dintre persoanele încadrate ca personal didactic aveau între 40 și 54 de ani.

Nord-Est și București-Ilfov aveau cei mai mulți copii și elevi

Distribuția teritorială indică diferențe importante între regiunile țării în ceea ce privește numărul copiilor și elevilor înscriși în sistemul preuniversitar. Regiunea Nord-Est se afla pe primul loc, cu 588.500 de copii și elevi, fiind urmată de București-Ilfov, cu 556.100.

București-Ilfov avea și cea mai ridicată pondere a personalului didactic care lucra în unități din mediul urban, de 91,8%. În regiunea Vest, proporția era de 70,4%, cu 21,4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în București-Ilfov.

La polul opus se situa regiunea Sud-Muntenia, unde INS a consemnat cea mai mare pondere a personalului didactic care își desfășura activitatea în mediul rural.

În ansamblul sistemului preuniversitar, 94,4% dintre copii și elevi erau înscriși în unități de învățământ publice, în timp ce sectorul privat concentra 5,6% din populația școlară.

Din punctul de vedere al structurii rețelei, 56,2% dintre unitățile de învățământ preuniversitar aparțineau nivelurilor primar și gimnazial. Unitățile de nivel liceal reprezentau 21,5%, iar cele antepreșcolare și preșcolare, 17,4%.

Peste 512.000 de copii erau înscriși în învățământul preșcolar

Rețeaua învățământului preșcolar cuprindea în anul școlar 2025-2026 un număr de 1.130 de grădinițe independente și 9.096 de secții preșcolare care funcționau în cadrul unor unități cu mai multe niveluri de învățământ. În acestea erau înscriși 512.400 de copii, dintre care 51,5% erau băieți.

În funcție de program, 49% dintre copii frecventau grădinițe cu program normal, iar 50,6% erau înscriși în unități cu program prelungit. Grădinițele cu program săptămânal și cele din învățământul special însumau numai 0,4% din total.

Mediul urban concentra 58% dintre copiii înscriși în învățământul preșcolar, iar 91,4% dintre preșcolari frecventau unități aparținând sectorului public.

Activitatea educațională din acest segment se desfășura în aproximativ 29.000 de săli de clasă. Grădinițele aveau la dispoziție 39.100 de echipamente IT, dintre care 34.800, reprezentând 89,1%, erau utilizate în procesul educațional. Totodată, 8.153 de grădinițe și secții preșcolare beneficiau de conexiune la internet.

Peste 1,5 milioane de elevi erau în clasele primare și gimnaziale

Învățământul primar și gimnazial de masă funcționa prin 3.710 unități independente, dintre care 3.573 aparțineau sectorului public, precum și prin 4.607 secții integrate în unități de învățământ cu mai multe niveluri. Numărul elevilor înscriși la aceste niveluri era de aproximativ 1,56 milioane.

Limba română era limba de predare pentru 93,7% dintre elevi. Alte 5,3% dintre persoane studiau în limba maghiară, iar 0,8% în limba germană.

Restul de 0,2% dintre elevi urmau cursurile în sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, croată, engleză, turcă, rromanes sau italiană.

În învățământul primar de masă, 894.600 de elevi, adică 99,9% din total, studiau o primă limbă modernă, în special engleza sau franceza. Dintre aceștia, 18.200 de elevi, reprezentând 2%, studiau și o a doua limbă modernă.

Situația era diferită în gimnaziu, unde 94,1% dintre elevi studiau două limbi moderne. În mediul urban, procentul urca la 95,1%. La nivel național, 0,5% dintre elevii de gimnaziu studiau inclusiv o a treia limbă modernă.

Peste 631.000 de elevi erau înscriși la liceu

Rețeaua învățământului liceal era alcătuită din 1.455 de unități independente, respectiv licee și alte unități care școlarizau elevi la acest nivel. La începutul anului școlar 2025-2026, populația școlară din învățământul liceal era de aproximativ 631.000 de elevi.

În funcție de profil, cea mai mare pondere revenea elevilor de la profilul real, cu 26,6% din total. Profilul uman concentra 23,1% dintre liceeni, profilul tehnic 17,1%, iar profilul servicii 16,5%.

În ceea ce privește distribuția personalului didactic pe filiere educaționale, 43% lucra în filiera tehnologică și 42% în filiera teoretică.

Fetele reprezentau 51,3% dintre elevii din învățământul liceal. Ponderea acestora era considerabil mai mare în anumite componente ale filierei vocaționale: 91,8% în liceele pedagogice și 71,5% în liceele artistice.

Aproape toți liceenii, respectiv 631.300 de elevi potrivit datelor INS, studiau o limbă modernă. Dintre aceștia, 625.700, echivalentul a 99,1%, studiau și o a doua limbă modernă. Engleza și franceza dominau opțiunile pentru prima limbă modernă, cumulând 98,3% din total.

Liceele aveau peste 37.000 de săli de clasă și cabinete școlare

Baza materială a învățământului liceal era cea mai diversificată din sistemul preuniversitar, potrivit datelor statistice. La începutul anului școlar, liceele dispuneau de 37.433 de săli de clasă și cabinete școlare.

În infrastructura acestui nivel de învățământ mai intrau 7.754 de laboratoare școlare, 1.416 săli de gimnastică și 3.146 de ateliere școlare. Unitățile aveau, de asemenea, 1.575 de terenuri sportive amenajate și 11 bazine de înot.

Învățământul profesional și postliceal avea 171.800 de elevi

Învățământul profesional și cel postliceal cumulau, la începutul anului școlar 2025-2026, un număr de 171.800 de elevi. Distribuția pe sexe era diferită între cele două niveluri de pregătire.

În învățământul profesional predominau băieții, care reprezentau 63,2% dintre elevi. În schimb, în învățământul postliceal, fetele dețineau cea mai mare pondere, de 65,2%.

Distribuția elevilor din învățământul profesional în funcție de vârstă arată că 31% aveau 17 ani, 30,4% aveau 16 ani, iar 20,7% aveau 15 ani.

În învățământul postliceal erau înscriși 78.100 de elevi. Potrivit INS, acesta era nivelul educațional cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare.