UNESCO menține Roșia Montană pe Lista Patrimoniului în Pericol: Roșia Montană rămâne un sit protejat, dar încă aflat în pericol

Organizația UNESCO a decis să păstreze situl Roșia Montană din România (unde) pe lista locurilor protejate aflate în pericol. Măsura a fost luată oficial deoarece procesele din instanță nu s-au încheiat, deci riscul ca mina să fie redeschisă nu a dispărut încă.

UNESCO menține Roșia Montană pe Lista Patrimoniului în Pericol

Conservarea Peisajului Minier Roșia Montană a înregistrat evoluții pozitive, însă situl rămâne pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, întrucât condițiile pentru scoaterea sa din această categorie nu au fost îndeplinite. Potrivit precizărilor oficiale furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) într-un răspuns transmis agenției de presă MEDIAFAX, principala amenințare — potențiala reluare a exploatării miniere — nu a fost eliminată definitiv, din cauza litigiilor juridice nefinalizate privind licența de concesiune și procedurile de arbitraj.

Contextul juridic actual este marcat de procesul aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, în care societatea Roșia Montană Gold Corporation contestă decizia Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a nu prelungi licența de exploatare a minereurilor auro-argentifere. Hotărârea ANRM a fost anunțată la 20 iunie 2024, chiar în ziua expirării licenței nr. 47/1999, solicitarea de prelungire fiind formulată de companie după pierderea arbitrajului internațional inițiat împotriva statului român la Washington. La termenul din 23 septembrie, instanța a amânat din nou judecarea cauzei, stabilind o nouă ședință pentru data de 18 noiembrie.

În cadrul celei de-a 48-a sesiuni din iulie 2026, Comitetul Patrimoniului Mondial a analizat stadiul de conservare a sitului. Deși a recunoscut eforturile continue ale autorităților române, Comitetul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile înregistrate în finalizarea Planului de Management revizuit și a subliniat că aplicarea măsurilor corective depinde de soluționarea procedurilor legale în curs. Din aceste motive, s-a constatat că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării optime de conservare este dificil de respectat, neexistând un calendar concret pentru eliminarea Roșiei Montană de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol până la înlăturarea definitivă a riscurilor ce afectează valoarea sa universală excepțională.

Inclus în Patrimoniul UNESCO în iulie 2021, în cadrul celei de-a 44-a sesiuni a Comitetului, Peisajul cultural minier Roșia Montană este recunoscut ca fiind cel mai extins și divers complex subteran minier din antichitatea romană. Înscrierea sa simultană pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol a fost decisă pentru a evidenția vulnerabilitatea sitului și pentru a încuraja cooperarea internațională în vederea protejării resurselor culturale și a valorificării potențialului lor prin turism cultural și de mediu.

România a câștigat procesul cu Gabriel Resources

România a obținut o decizie favorabilă la Washington în martie 2024, în litigiul de arbitraj internațional inițiat de compania canadiană Gabriel Resources Ltd., acționarul majoritar cu 80,68% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Reclamantul susținea că a fost prejudiciat de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul de exploatare auriferă din Munții Apuseni. Tribunalul din cadrul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID) de pe lângă Banca Mondială a respins, la 8 martie 2024, solicitările de despăgubire formulate de investitorul străin.

Litigiul, inițiat de Gabriel Resources la 21 iulie 2015 și declarat închis din punct de vedere procedural de tribunal la 14 septembrie 2023, a vizat compensații de miliarde de dolari. Inițial, compania evaluase pagubele la 3,286 miliarde de dolari, valoare ce ajungea la 4,377 miliarde de dolari cu dobânzile calculate până la 30 iunie 2017. Ulterior, printr-un document transmis ICSID, canadienii și-au diminuat pretențiile la aproximativ un sfert din suma inițială, solicitând doar recuperarea investițiilor efective de 760 de milioane de dolari, plus dobânzile aferente.

Prin decizia pronunțată, instanța arbitrală a obligat Gabriel Resources Ltd. să ramburseze statului român o parte din cheltuielile judiciare, respectiv 1.154.774,34 euro, 30.284.053,32 lei și 928.641,70 dolari americani, la care se aplică o dobândă simplă raportată la titlurile pe trei luni ale Trezoreriei SUA. Cu toate acestea, sumele nu au fost virate în conturile publice, întrucât hotărârea a fost contestată, iar procedura arbitrală nu este complet finalizată. În paralel, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit sechestru asigurător pe pachetul majoritar de acțiuni deținut de compania canadiană la RMGC.