Trecerea de la leu la euro. 70% dintre români susțin introducerea euro. Ce vor pierde oamenii

Bulgaria a adoptat moneda euro în ianuarie 2026, în timp ce România, Cehia, Polonia și Ungaria își păstrează monedele naționale. Adoptarea euro reduce riscurile valutare și costurile de finanțare, dar inflația și problemele bugetare rămân obstacole. Cehia este cea mai pregătită tehnic, în timp ce Ungaria și România sunt cele mai favorabile.

Bulgaria a adoptat moneda euro în ianuarie 2026, în timp ce România, Cehia, Polonia și Ungaria își păstrează monedele naționale

Bulgaria a intrat în zona euro în ianuarie 2026. În Europa Centrală și de Est, Cehia, Ungaria, Polonia și România sunt încă în UE, dar folosesc propriile monede.

În prezent, doar Cehia îndeplinește toate condițiile necesare pentru a adopta euro: prețuri stabile, dobânzi pe termen lung la un nivel acceptat și reguli respectate privind datoria publică și deficitul bugetar, potrivit unei analize realizată de Erste Group.

În Ungaria, Polonia și România, principalele probleme sunt inflația, dobânzile ridicate și situația bugetului de stat. Deși Polonia și România au încă o datorie publică sub limita de 60% din PIB, aceasta este în creștere și ar putea depăși limita în viitorul apropiat.

Niciuna dintre aceste țări nu face parte acum din mecanismul ERM II, o etapă obligatorie înainte de adoptarea euro. Pentru a intra în ERM II, este nevoie mai întâi de o colaborare strânsă cu Uniunea Bancară. Astfel, pe lângă criteriile economice, contează și modul în care funcționează instituțiile și sistemul bancar.

Croația a avut nevoie de aproximativ patru ani pentru a intra în zona euro după ce a început cooperarea cu Uniunea Bancară. Bulgaria a cerut această cooperare în 2018 și a devenit membră a zonei euro abia acum. Acest lucru arată că, dacă o țară din regiune vrea să adopte euro în următorii 10 ani, ar trebui să înceapă acest proces cât mai repede.

Deși Cehia este cea mai pregătită din punct de vedere tehnic, Ungaria și România sunt țările care își doresc cel mai mult să adopte moneda euro.

70% dintre unguri și români susțin introducerea euro, dar majoritatea nu cred că se va întâmpla în următorii cinci ani

Aproximativ 70% dintre oamenii din Ungaria și România sunt de acord cu introducerea monedei euro. În Cehia și Polonia, mai puțin de jumătate sunt de acord. Totuși, în prezent, doar 25% dintre cehi, polonezi și români cred că euro va fi introdus în următorii cinci ani. În România, acest procent este puțin mai mare.

În toate țările din Europa Centrală și de Est, doar 20%–30% dintre oamenii chestionați cred că țara lor este pregătită să treacă la euro. Totuși, din punct de vedere al prețurilor și al veniturilor, Cehia, Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât majoritatea țărilor care au intrat anterior în mecanismul ERM II.

Inflația este cea mai mare grijă legată de euro. Aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi se așteaptă ca prețurile să crească. Cehi, polonezi și români se tem și de posibile abuzuri la stabilirea prețurilor în perioada de tranziție. În schimb, jumătate dintre unguri cred că adoptarea euro va ajuta la menținerea prețurilor stabile. Ungaria este și țara care se teme cel mai puțin că va pierde controlul asupra politicii economice.

Oamenii spun că pierderea controlului asupra propriei politici monetare este unul dintre principalele dezavantaje ale aderării la zona euro. Pe de altă parte, aderarea la euro poate aduce avantaje: îmbunătățirea ratingurilor țării și reducerea diferențelor de dobânzi (spread-uri). De exemplu, Croația și Slovacia au avut ratinguri mai bune chiar înainte de a intra în zona euro. O apropiere a dobânzilor de nivelul mediu din zona euro ajută și la scăderea costurilor de finanțare.

Doar Cehia respectă deficitul bugetar și dobânzile pe termen lung, în timp ce România, Polonia și Polonia depășesc limitele UE

Conform datelor AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025, doar Cehia respectă regula de la Maastricht privind deficitul bugetar (sub -3% din PIB). Ungaria, Polonia și România depășesc clar această limită.

De fapt, România și Polonia au cele mai mari deficite din UE, iar în 2026 nu se așteaptă mari schimbări. Toate trei țări sunt acum sub procedura de deficit excesiv, iar doar Ungaria ar putea ieși din această situație până în 2026.

La fel ca la inflație, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est nu respectă nici criteriul privind dobânzile pe termen lung. Cehia este singura excepție, cu o medie pe 12 luni ușor sub limita cerută.

Cehia are și cel mai bun rating din regiune, în timp ce Ungaria și România sunt la limita inferioară a categoriei „investment grade”. Aceasta se vede în evaluarea riscului țării și în costul dobânzilor.

Chiar dacă respectarea regulilor de la Maastricht este greu de realizat pe termen scurt, mai ales după crize precum pandemia, războiul din Ucraina și inflația mare, nivelul de dezvoltare și apropierea de standardele euro arată bine, mai ales pentru Cehia.

La intrarea în ERM II, doar Slovenia și Cipru erau mai pregătite decât Cehia din punct de vedere al convergenței economice. Totuși, Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât majoritatea țărilor care au intrat înainte în acest mecanism.

Adoptarea euro reduce riscul valutar și costurile de finanțare, dar inflația și pierderea controlului monetar rămân temeri majore

Principalul argument economic pentru adoptarea euro este că elimină riscul legat de cursul valutar, reduce costurile tranzacțiilor și face prețurile mai clare și mai ușor de comparat.

Un sistem fiscal și monetar comun ar trebui să ajute țările să aibă politici responsabile, să crească încrederea investitorilor și să reducă costurile de finanțare.

Totuși, inflația rămâne principala grijă: aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi se așteaptă ca prețurile să crească. În Polonia, oamenii se tem foarte mult că prețurile ar putea fi stabilite abuziv în perioada de tranziție, dar această problemă există și în celelalte țări.

Pierderea controlului asupra propriei politici monetare este văzută ca un cost al aderării, chiar dacă vine cu avantaje la finanțare. Aproximativ 40% dintre cehi și polonezi și doar 25% dintre unguri se tem de acest lucru.

Pentru jumătate dintre oamenii din Cehia, Polonia și România, trecerea la euro ar însemna și o pierdere parțială a identității naționale.

Din punct de vedere tehnic, Cehia este cea mai pregătită. Ungaria și România sunt cele mai favorabile politic și social la adoptarea euro, dar problemele legate de buget și inflație rămân decisive pentru momentul aderării.