ICSID fixează audierile în procesul de arbitraj privind aurul de la Roșia Montană
Audierile în procesul de anulare inițiat de Gabriel Resources în fața Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor cu privire la Investiții (ICSID) au fost stabilite pentru 22 și 23 ianuarie 2026, cu 24 ianuarie ca zi de rezervă. Acestea vor avea loc la sediul instituției din Washington, Statele Unite, și marchează o etapă crucială în disputa internațională dintre compania canadiană și statul român.
Disputa a izbucnit după ce, în martie 2024, un tribunal arbitral internațional a respins cererea Gabriel Resources prin care se solicitau despăgubiri de aproape 6 miliarde de dolari, pentru presupuse pierderi cauzate de neexploatarea aurului din zona Roșia Montană. În replică, compania a cerut anularea hotărârii arbitrale, argumentând că aceasta ar fi fost pronunțată de un tribunal lipsit de imparțialitate.
Comitetul însărcinat cu analiza cererii de anulare este format din trei arbitri: Eduardo Zuleta (Columbia), în calitate de președinte, Lawrence Boo (Singapore) și Maxi Scherer (Germania). În cadrul audierilor, fiecare parte va avea la dispoziție trei ore pentru pledoaria orală inițială, iar în a doua zi, 1,5 ore pentru dreptul la replică. Membrii comitetului pot adresa întrebări pe tot parcursul desfășurării ședințelor.
Gabriel Resources invocă lipsa de imparțialitate a tribunalului arbitral
În centrul cererii de anulare formulate de Gabriel Resources se află acuzațiile privind presupuse conflicte de interese ale unor arbitri implicați în procesul din 2024. Compania susține că doi dintre membrii completului care au respins cererea sa nu ar fi îndeplinit criteriile de independență și imparțialitate prevăzute de Convenția ICSID.
„Hotărârea trebuie să fie anulată deoarece majoritatea tribunalului nu a avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID. Secretarul general al ICSID l-a numit președinte pe prof. Pierre Tercier, un cetățean elvețian care a avut multiple legături personale, instituționale și profesionale cu arbitrul desemnat de partea pârâtă (România – n.r.), prof. Zachary Douglas, și cu avocatul pârâtului cu sediul la Geneva, LALIVE, precum și un istoric decizional care favorizează în mod covârșitor statele pârâte în litigiile de investiții. Rezultatul a fost o majoritate a tribunalului lipsită de imparțialitate, contrar celor mai elementare cerințe stabilite în Convenția ICSID”, au transmis reprezentanții Gabriel Resources.
Printre acuzații se numără și faptul că profesorul Zachary Douglas nu ar fi comunicat dobândirea cetățeniei elvețiene în timpul arbitrajului, cetățenie pe care o împărtășea cu președintele tribunalului, Pierre Tercier. Potrivit companiei, această omisiune ar fi limitat capacitatea părților de a evalua obiectiv contextul în care se desfășura arbitrajul.
De asemenea, Gabriel Resources susține că arbitrul Douglas ar fi avut un client – un ONG internațional – care s-a opus activ proiectului Roșia Montană și poziției companiei în arbitraj. În opinia investitorilor canadieni, acest fapt ar constitui un motiv suplimentar pentru a contesta imparțialitatea tribunalului.
Răspunsul României: acuzații neîntemeiate, invocate tardiv
Reprezentanții statului român califică acuzațiile formulate de Gabriel Resources ca fiind lipsite de fundament și formulate după încheierea procedurii de fond, fapt ce afectează credibilitatea demersului. Potrivit echipei de avocați care apără România, compania încearcă să utilizeze mecanismul de anulare prevăzut de Convenția ICSID pentru a relua litigiul, ceea ce contravine prevederilor clare ale tratatului.
„Procedura arbitrală a respectat principiile fundamentale ale procesului echitabil: egalitatea armelor, dreptul la audiere și posibilitatea efectivă de a-și prezenta cauza. Reclamanții (Gabriel Resources – n.r.) au beneficiat de un cadru procedural complet și echilibrat. Niciuna dintre circumstanțele invocate tardiv nu ridică vreo îndoială reală cu privire la independența sau imparțialitatea profesorului Douglas și cu atât mai puțin nu îndeplinește standardul strict prevăzut de Convenția ICSID pentru anularea unei hotărâri”, se arată în răspunsul transmis tribunalului.
Avocații statului argumentează că acuzațiile privind presupusa incompatibilitate a profesorului Douglas nu se bazează pe elemente concrete. Dobândirea cetățeniei elvețiene, afirmă aceștia, nu constituie o problemă de ordin juridic, iar conexiunile invocate sunt vagi și nu indică vreo relație directă sau influență asupra deciziei arbitrale.
„Acuzațiile tardive formulate împotriva profesorului Douglas sunt lipsite de fundament și trebuie respinse. Reclamanții enumeră o serie de circumstanțe care, în opinia lor, ar genera îndoieli cu privire la independența și imparțialitatea profesorului Zachary Douglas. Niciuna dintre aceste susțineri nu rezistă unei analize obiective și rezonabile. Se bazează pe speculații, interpretări forțate și conexiuni îndepărtate, fără a demonstra existența unei legături concrete, directe și relevante între profesorul Douglas și părțile din arbitraj”, susține echipa de apărare.
Statul român solicită de la Gabriel Resources plata integrală a cheltuielilor de judecată
În paralel cu apărarea poziției sale în fața cererii de anulare, România solicită respingerea tuturor pretențiilor formulate de Gabriel Resources și menținerea hotărârii pronunțate în 2024. Mai mult, autoritățile române cer ca firma canadiană să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată aferente acestei noi faze a procesului.
„Reclamanții au avut posibilitatea deplină de a-și prezenta cazul, de a depune probe, de a formula argumente și de a participa la audieri. Nicio probă relevantă nu a fost exclusă în mod arbitrar. Tribunalul a analizat toate susținerile esențiale și a motivat în mod corespunzător concluziile sale. Faptul că nu sunt de acord cu aceste concluzii nu echivalează cu o încălcare procedurală”, au adăugat apărătorii României.
România este reprezentată în acest proces de firmele de avocatură LALIVE (Elveția) și LDDP (România), care au fost implicate și în etapa anterioară a arbitrajului. Echipa de avocați include nume precum Crenguța Leaua, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov și Corina Tănase. De cealaltă parte, Gabriel Resources a apelat la casele de avocatură White & Case LLP și Gibson Dunn, ambele din SUA.
În plus, compania canadiană încearcă să evite plata cheltuielilor de judecată stabilite anterior, în valoare de 46,8 milioane de lei (aproximativ 9 milioane de dolari), sumă pentru care ANAF a inițiat deja procedura de executare silită.
În 2024, autoritățile fiscale din România au pus sechestru pe pachetul de 80,69% din acțiunile companiei Roșia Montană Gold Corporation, deținute de Gabriel Resources. La audierile de la Washington și-au anunțat participarea și patru reprezentanți ai companiei miniere, inclusiv directorul general Dragoș Tănase.
