Trece România la euro? Premierul Ilie Bolojan a anunțat când se va întâmpla. Ce condiții se impun

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre perspectiva adoptării monedei euro de către România și a explicat în ce condiții acest obiectiv ar putea deveni realist. Subiectul nu se află în prezent pe agenda Guvernului, însă ar putea reveni în prim-plan în contextul alegerilor parlamentare din anul 2028.

Declarațiile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute în Germania, unde premierul Ilie Bolojan a fost întrebat direct despre aderarea României la zona euro. Bolojan a explicat că România nu poate începe procedurile de adoptare a monedei unice europene până când nu îndeplinește criteriile fiscale, în special cel legat de deficitul bugetar.

Spre deosebire de România, Bulgaria îndeplinește deja condiția privind deficitul

Premierul a subliniat că, spre deosebire de România, Bulgaria îndeplinește deja condiția privind deficitul. În cazul României, atingerea unui deficit bugetar sub pragul de 3% este esențială pentru ca subiectul aderării la zona euro să poată fi pus oficial pe agendă. Pentru anul în curs, ținta de deficit este de aproximativ 6,3% – 6,2%, iar obiectivul asumat de autorități este ca până în anul 2030 deficitul să scadă sub nivelul de 3%.

În acest context, Ilie Bolojan a precizat că tema aderării la zona euro ar putea deveni una relevantă în campania pentru alegerile parlamentare din 2028, atunci când România ar putea fi mai aproape de îndeplinirea criteriilor necesare.

„Bulgaria îndeplinește componenta de deficit (…) până nu atingem o cotă sub 3%, această problemă nu este pe agendă (…) Ținta de anul acesta este de 6,3%- 6,2% (…) Până în 2030 ne-am propus să ajungem sub 3%, ar putea fi o tema pentru alegerile parlamentare din 2028”, a spus Bolojan, conform Mediafax.

Amintim că Ilie Bolojan se află într-o vizită oficială de două zile în Germania. În cadrul acestei deplasări, premierul român a fost primit de cancelarul federal Friedrich Merz, discuțiile având loc în contextul cooperării bilaterale și al temelor europene de interes comun.

România se îndepărtează tot mai mult de obiectivul adoptării monedei euro

România se îndepărtează tot mai mult de obiectivul adoptării monedei euro, iar estimările experților indică un termen semnificativ amânat pentru intrarea în uniunea monetară. Potrivit evaluărilor recente, aderarea nu ar fi posibilă mai devreme de peste 13 ani, un orizont mai îndepărtat decât cel avansat în 2024, când specialiștii estimau un termen de aproximativ 11 ani.

Această evoluție este pusă în principal pe seama politicilor fiscale aplicate în ultimii ani. Analizele realizate în cadrul comunității CFA România arată că deficitele bugetare ridicate și persistente au generat dezechilibre macroeconomice importante. Aceste dezechilibre se reflectă în niveluri ridicate ale inflației, în creșterea ratelor dobânzilor și într-o majorare accelerată a datoriei publice, factori care îngreunează îndeplinirea criteriilor necesare pentru aderarea la zona euro.

„Conform anticipaţiilor comunităţii CFA din România, intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluţie este în special politica fiscală din ultimii ani. Deficitele bugetare ridicate şi persistente cauzează inflaţie ridicată, rate de dobândă ridicate precum şi datorie publică mare. Aceste dezechilibre macroeconomice ne îndepărtează de posibilitatea de aderare la zona euro într-un orizont de timp cel puţin mediu”, a declarat preşedintele Asociaţiei CFA România.

Aceste dezechilibre macroeconomice îndepărtează România de respectarea criteriilor de convergență

Conform analizei prezentate de Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, aceste dezechilibre macroeconomice îndepărtează România de respectarea criteriilor de convergență, cel puțin într-un orizont de timp mediu. Politica fiscală din ultimii ani este considerată principalul factor care a contribuit la această situație, prin menținerea unor deficite bugetare ridicate ce alimentează inflația, dobânzile mari și creșterea datoriei publice.

În acest context, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o ușoară scădere în luna decembrie, diminuându-se cu 0,6 puncte. Evoluția componentelor indicatorului a fost însă divergentă. Componenta de anticipații a crescut cu 4,4 puncte, ajungând la valoarea de 38,6, pe fondul așteptărilor privind continuarea politicilor de reducere a deficitului bugetar. În schimb, componenta de condiții curente a scăzut semnificativ, cu 10,6 puncte, ca urmare a reducerii accentuate a consumului în lunile octombrie și noiembrie.

În ceea ce privește inflația, rata anticipată pentru un orizont de 12 luni, respectiv până în ianuarie 2027, a crescut față de luna precedentă și a ajuns la 6,65%. Chiar și în aceste condiții, 68% dintre participanții la sondaj anticipează o scădere a ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu nivelul actual.