Oferta de locuințe noi, la cel mai redus nivel din 2017
Conform analizei Colliers, în 2025 livrările de locuințe noi la nivel național au coborât sub pragul de 58.000 de unități, marcând cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani. Comparativ cu 2024, atât livrările, cât și numărul tranzacțiilor au înregistrat un recul de aproximativ 5%.
Evoluția nu a fost însă uniformă. Dacă în majoritatea regiunilor s-au consemnat scăderi, zona București–Ilfov a înregistrat o ușoară creștere a numărului de locuințe finalizate. În prezent, oferta din Capitală și împrejurimi este de peste două ori mai mare decât media deceniului anterior pandemiei, în timp ce în restul țării livrările sunt ușor sub media istorică.
Datele privind autorizațiile de construire indică, totodată, un număr redus de proiecte noi în pregătire, ceea ce sugerează că oferta nu va crește semnificativ pe termen scurt.
Cererea rămâne peste media istorică, în ciuda contextului economic dificil
Pe partea de cerere, 2025 a adus evoluții diferite în funcție de regiune. În București, tranzacțiile au scăzut cu aproape 10%, mai accentuat decât media națională, însă volumul rămâne cu aproximativ 28% peste nivelul mediu din perioada pre-pandemie. Cluj-Napoca a fost singurul mare oraș care a raportat o creștere ușoară a tranzacțiilor.
Consultanții Colliers subliniază că piața a demonstrat reziliență, în pofida dobânzilor ridicate, a inflației persistente și a majorării TVA pentru tranzacțiile rezidențiale. Ponderea achizițiilor prin credit ipotecar a urcat la circa 58% din total, semn că o parte importantă a cumpărătorilor s-a adaptat noilor condiții.
„Chiar dacă tranzacțiile s-au redus ușor, nivelul general nu indică un an slab pentru piața rezidențială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară – inclusiv pe fondul majorării TVA – și s-a stabilizat spre final.
Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflației și al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiții, iar achizițiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenția de cumpărare a unei locuințe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, explică Gabriel Blăniță, Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România.
Prețurile cresc moderat, dar diferențele dintre proiecte devin tot mai vizibile
În marile orașe, prețurile locuințelor au avansat, în medie, cu aproximativ 5% în 2025. Totuși, diferențele dintre segmente s-au accentuat.
Proiectele noi, amplasate în zone bine conectate, cu infrastructură dezvoltată și standarde ridicate de eficiență energetică, au înregistrat creșteri mai consistente. În schimb, în zonele cu competiție intensă sau în cazul proiectelor lansate într-un context de putere de cumpărare mai redusă, dezvoltatorii au recurs la ajustări punctuale: reduceri negociate individual, pachete comerciale flexibile, locuri de parcare incluse sau condiții de plată adaptate.
Consultanții subliniază că aceste ajustări nu indică o corecție generalizată a pieței, ci mai degrabă o maturizare, în care prețul final este tot mai dependent de locație, calitatea construcției și momentul lansării.
Perspective pentru 2026: echilibru și posibile reveniri în a doua parte a anului
Pe termen lung, piața rezidențială este susținută de factori structurali, precum rata ridicată de supraaglomerare a locuințelor din România, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
„Pe termen lung, piața rezidențială are baze solide, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană. Pentru ca prețurile să scadă semnificativ ar fi nevoie de o înrăutățire clară a situației de pe piața muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă și o perioadă prelungită de scădere a veniturilor reale – un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice.
În 2026 este mai probabil să vedem o evoluție echilibrată, cu șanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează și costurile creditelor încep să scadă”, conchide Gabriel Blăniță.
Raportul indică, astfel, o piață rezidențială mai selectivă, cu presiuni moderate asupra prețurilor și cu o diferență persistentă între cerere și ofertă, într-un context economic încă marcat de incertitudini.
