Tot mai multe locații vor să iasă de pe lista UNESCO. Localnicii spun că turismul le schimbă viața

Statutul de patrimoniu mondial UNESCO este considerat una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale pentru un loc cu valoare culturală sau naturală excepțională. Totuși, în unele comunități apar tot mai multe voci care susțin că această distincție aduce și probleme, în special prin creșterea masivă a turismului.

În Slovacia și Tanzania, locuitorii unor situri incluse pe lista UNESCO cer chiar eliminarea acestora din patrimoniul mondial, considerând că beneficiile nu mai compensează efectele asupra vieții de zi cu zi.

Comunități care spun că statutul UNESCO a adus prea mulți turiști

În centrul Slovaciei, satul Vlkolínec este una dintre cele mai cunoscute așezări tradiționale din Europa Centrală. Localitatea are aproximativ 20 de locuitori permanenți și este formată din case istorice din lemn, foarte bine conservate.

După includerea pe lista UNESCO în 1993, satul a devenit o atracție turistică importantă, ajungând să primească peste 100.000 de vizitatori anual. O parte dintre localnici consideră că această popularitate a generat mai multe dificultăți decât avantaje și susțin eliminarea localității de pe lista patrimoniului mondial.

O situație diferită, dar cu aceleași nemulțumiri, este întâlnită în zona de conservare Ngorongoro din Tanzania. Organizațiile care reprezintă comunitățile Maasai susțin că regulile stricte de conservare asociate statutului UNESCO au limitat accesul populației locale la terenurile folosite tradițional pentru pășunat, transmite BBC.

UNESCO a devenit una dintre cele mai puternice mărci turistice din lume

Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost creată pentru protejarea locurilor considerate de importanță universală pentru umanitate. În prezent, aceasta include 1.248 de situri din 170 de țări.

Printre cele mai cunoscute se numără Machu Picchu, Marele Zid Chinezesc sau Angkor Wat, dar și obiective mai puțin cunoscute, precum bisericile de lemn din Maramureș sau vechile așezări fortificate din Maroc.

Experții spun că obținerea statutului UNESCO atrage aproape inevitabil mai mulți turiști. În multe cazuri, recunoașterea internațională aduce investiții, fonduri pentru conservare și dezvoltare economică. În același timp însă, poate transforma radical comunitățile locale.

Fenomenul prin care localitățile ajung să fie orientate mai mult către turiști decât către locuitori

Specialiștii în turism folosesc uneori termenul de „muzeificare” pentru a descrie transformarea treptată a unor comunități vii în spații dedicate în principal vizitatorilor.

Veneția este unul dintre cele mai cunoscute exemple. După includerea pe lista UNESCO, orașul a devenit una dintre cele mai vizitate destinații din Europa, iar numărul rezidenților permanenți a continuat să scadă.

Fenomene similare au fost observate și în orașul Lijiang din China sau în vechiul centru al orașului Marrakech din Maroc, unde dezvoltarea turismului și investițiile imobiliare au alimentat dezbateri privind creșterea prețurilor și schimbarea caracterului local al comunităților.

Potrivit cercetătorilor, rețelele sociale au accelerat puternic aceste procese. Dacă în trecut turiștii își alegeau destinațiile pe baza ghidurilor de călătorie, astăzi recomandările circulă rapid pe platforme precum Instagram sau TikTok, ceea ce poate genera într-un timp foarte scurt un aflux masiv de vizitatori.

UNESCO recunoaște problema, dar nu are mecanisme pentru nemulțumirile localnicilor

Reprezentanții UNESCO afirmă că organizația este conștientă de presiunea tot mai mare generată de turism asupra unor situri din patrimoniul mondial.

În ultimii ani, UNESCO a început să solicite planuri de gestionare a fluxurilor turistice și măsuri pentru reducerea aglomerației în zonele sensibile.

Cu toate acestea, organizația recunoaște că nu dispune de mecanisme clare pentru situațiile în care localnicii consideră că turismul sau politicile de conservare le afectează direct viața.

Până în prezent, UNESCO a eliminat doar trei situri de pe lista patrimoniului mondial, iar motivele au fost legate exclusiv de probleme de conservare. Este vorba despre Sanctuarul Oryxului Arab din Oman, Valea Elbei din Dresda și Liverpool Maritime Mercantile City din Marea Britanie.

Specialiștii consideră că solicitările venite din Vlkolínec sau Ngorongoro au șanse reduse să conducă la eliminarea acestor situri de pe lista UNESCO. Totuși, ele readuc în atenție o dezbatere tot mai prezentă în multe destinații turistice: cum poate fi protejat patrimoniul fără a afecta comunitățile care trăiesc în interiorul acestuia.