Modificările la OUG nr. 83/2023 stabilesc că tichetele educaționale în valoare de 500 de lei vor putea fi folosite până pe 31 octombrie 2025. Până acum, termenul limită era 31 august 2025. Tichetele sunt acordate preșcolarilor și școlarilor din medii defavorizate pentru cumpărarea rechizitelor necesare anului de învățământ 2024–2025.
„O altă modificare adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 prevede, prin excepție, că tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educațional destinat preșcolarilor și elevilor dezavantajați, în vederea achiziționării de materiale școlare pentru anul școlar 2024-2025, în valoare de 500 de lei într-o tranșă unică, va putea fi folosit până la data de 31 octombrie 2025, și nu până la 31 august 2025”, potrivit ordonanței.
Tichete educaționale pentru foarte mulți elevi
În anul de studiu 2024–2025, peste 670.000 de copii au beneficiat de acest ajutor, menit să acopere cheltuieli pentru rechizite și alte produse indispensabile școlii sau grădiniței. Ministerul Educației, printr-un comunicat, subliniază că această măsură are rolul de a reduce abandonul școlar și de a favoriza integrarea educațională a copiilor din zone dezavantajate. Totuși, începutul noului an școlar este tensionat de protestele din învățământ. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a declarat că există șanse ca anul 2025–2026 să debuteze pe 8 septembrie „cu un boicot”.
Zilnic au loc manifestații în București și în alte orașe din țară. Iar unele sindicate anunță deja participarea la protestul programat în Capitală pe 8 septembrie, chiar în ziua deschiderii școlilor. Miercuri, 27 august, la Brașov, peste 150 de sindicaliști din cadrul CNS Cartel Alfa s-au adunat în fața Palatului Administrativ.
Participanții și-au exprimat nemulțumirea față de politicile sociale și economice adoptate de Guvern. Printre revendicările lor se numără și decizia Ministerului Educației referitoare la majorarea normei didactice. Sindicaliștii avertizează că, dacă protestele nu vor fi luate în seamă, nu exclud declanșarea grevei generale la început de an școlar.
Noul an școlar se apropie
Pe acest fond, Ministerul Educației a transmis luni că, în cea mai mare parte a claselor, structura anului școlar 2025–2026 rămâne neschimbată, noile măsuri fiscal-bugetare vizând în principal clasele cu efective foarte mici.
După reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea cu două ore a normei săptămânale de predare, Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a adus și modificări în privința limitelor minime și maxime de elevi per clasă. Ministerul precizează că „majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite”.
„În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 – 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu.
De asemenea, în anul şcolar 2024 – 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene”, a arătat Ministerul Educaţiei.
Instituția a mai arătat că obiectivul rămâne flexibil. Se urmărește reducerea învățământului simultan prin redistribuirea elevilor către școli unde pot beneficia de un proces educațional complet sau, acolo unde se impune menținerea acestui tip de predare. De asemene, se vizează folosirea unor metode adaptate, în acord cu nevoile comunității și cu evaluările inspectoratelor școlare. Ministerul dă ca exemple modele de bune practici din state precum Finlanda, Franța sau Irlanda.
