Educația, printre marii pierzători la rectificare. Sunt desființate peste 14.000 de posturi de profesori

Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe 2 octombrie 2025 proiectul de Hotărâre prin care peste 14.000 de posturi de profesori din învățământul preuniversitar vor fi desființate. Decizia este prezentată ca parte a măsurilor de austeritate, dar ridică semne de întrebare privind impactul asupra școlilor și al elevilor.

Guvernul a decis desființarea a peste 14.000 de posturi de profesori din școli

Proiectul de Hotărâre prevede diminuarea numărului total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852, ceea ce înseamnă dispariția a 14.048 de posturi. Această reducere vizează doar școlile, nu și inspectoratele, agențiile sau instituțiile subordonate ministerului, unde funcțiile de conducere sunt adesea ocupate politic.

Școala a fost prima țintă lovită imediat de Guvernul Bolojan, în timp ce alte sectoare bugetare așteaptă „acordul politic”, notează edupedu.ro.

Nota de fundamentare a proiectului nu oferă detalii despre categoriile de posturi eliminate – nu este clar dacă este vorba despre profesori titulari, suplinitori, cadre din învățământ primar, gimnazial sau liceal. Explicația oficială este una vagă: „măsurile din Legea 141/2025 au influențat implicit numărul de posturi”.

Deși ministrul Daniel David și premierul Ilie Bolojan au afirmat că posturile eliminate ar fi în mare parte ale suplinitorilor, realitatea este că majoritatea acestora sunt calificați. Diferența dintre suplinitori și titulari ține doar de tipul de contract, determinat sau nedeterminat.

Promisiunile ministrului Daniel David, contrazise de realitate

În iulie 2025, ministrul Educației, Daniel David, anunța că reorganizarea sistemului nu va duce la concedieri. El preciza că „nimeni nu își va pierde locul de muncă” și că majorarea normei didactice cu două ore va acoperi necesarul fără a afecta contractele existente.

Totuși, la doar două luni distanță, proiectul de Hotărâre prevede reducerea a 14.048 de posturi. În raportul său la 9 luni de mandat, ministrul menționa că numărul normelor ocupate de titulari a crescut, în timp ce cel al suplinitorilor necalificați a scăzut cu 17%. Nu există însă nicio clarificare dacă posturile eliminate se regăsesc în această categorie sau dacă ele includ și profesori titulari.

Edupedu.ro semnalează că peste 17.000 de profesori titulari au dispărut din sistem de la un an la altul, fără explicații oficiale. Nu se știe dacă aceste norme sunt incluse în cele peste 14.000 de posturi eliminate acum.

Această lipsă de transparență ridică întrebări privind efectele asupra școlilor, elevilor și calității educației. Până acum, Ministerul Educației nu a furnizat date concrete privind repartiția geografică a reducerilor sau nivelurile de învățământ vizate.

Contradicțiile dintre retorica despre deficit și alocările bugetare

Guvernul a justificat măsura prin deficitul bugetar, dar datele arată altceva. În septembrie, ținta de deficit a fost majorată de la 7% la 8,4% din PIB, ceea ce a permis împrumuturi suplimentare de 24,5 miliarde de lei.

Cu toate acestea, Ministerului Educației i-au fost alocați doar 140 de milioane de lei la rectificarea bugetară, mult sub necesarul de 2 miliarde anunțat de ministrul Daniel David pentru salarii și burse. În schimb, Autoritatea Electorală Permanentă a primit 169 de milioane de lei pentru campania electorală, iar Ministerul Finanțelor peste 20 de miliarde de lei.

Educația, printre marii pierzători ai rectificării bugetare

La rectificarea de toamnă, cel puțin opt ministere au primit alocări superioare Educației. Printre acestea se numără Ministerul Muncii (+5,5 miliarde), Ministerul Dezvoltării (+2,4 miliarde), Ministerul Agriculturii (+1,22 miliarde) și Ministerul Energiei (+1,2 miliarde).

Chiar și instituții cu bugete mult mai reduse, precum ANSVSA sau Autoritatea Electorală Permanentă, au beneficiat de fonduri mai mari decât Ministerul Educației și Cercetării.

Această situație arată că resurse financiare există, dar alocările bugetare au dezavantajat învățământul, în pofida promisiunilor publice privind importanța educației.