Tensiuni în Uniunea Europeană privind viitorul buget multianual. Mai multe state cer reducerea cheltuielilor

Negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene provoacă tensiuni între statele membre, după ce Irlanda a propus un pachet financiar de 1.620 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Germania și Suedia consideră că suma este prea mare, în timp ce presiunea pentru obținerea unui acord crește înaintea alegerilor programate în mai multe țări europene.

Irlanda propune un buget european cu 30% mai mare pentru perioada 2028-2034

Tensiunile politice privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene s-au accentuat marți, în condițiile în care statele membre încearcă să ajungă la un acord înaintea unor alegeri cu rezultate greu de anticipat în unele dintre cele mai importante țări ale blocului comunitar.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a propus în weekend un buget de 1.620 de miliarde de euro. Suma este cu 30% mai mare decât actualul buget pentru șapte ani, dar cu 8% sub nivelul solicitat de Comisia Europeană.

Bugetul Uniunii Europene, cunoscut drept cadrul financiar multianual (CFM), reprezintă aproximativ 1,2% din venitul național brut al celor 27 de state membre. Acesta este finanțat în principal prin contribuțiile țărilor, calculate în funcție de dimensiunea economiilor naționale.

Planul de cheltuieli trebuie aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European.

Negocierile au loc într-un moment în care Uniunea Europeană trebuie să finanțeze sprijinul pentru Ucraina, care se confruntă cu invazia Rusiei, dar și să își mențină competitivitatea în condițiile prețurilor ridicate la energie și ale tensiunilor comerciale cu Statele Unite și China.

Suedia cere reduceri de sute de miliarde de euro. Germania consideră că acordul este încă departe

Suedia, unul dintre cele aproximativ opt state membre care contribuie la bugetul european cu mai mulți bani decât primesc, solicită reduceri suplimentare de câteva sute de miliarde de euro.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a declarat marți, înaintea reuniunii dedicate propunerii irlandeze, că bugetul este mult prea costisitor și că valoarea acestuia trebuie redusă.

Potrivit oficialului suedez, adoptarea propunerii ar însemna o creștere de 60% a contribuției Suediei la bugetul european. Costurile suplimentare ar fi suportate de contribuabili și ar limita capacitatea guvernului de a finanța prioritățile interne.

Germania, cea mai mare economie europeană și unul dintre principalii contributori neți, a exprimat la rândul său rezerve.

Cancelarul Friedrich Merz a salutat duminică eforturile Irlandei, dar a avertizat că statele membre sunt încă departe de un acord. Acesta a insistat că bugetul european trebuie să rămână suportabil pentru țările care asigură cea mai mare parte a finanțării și că toate statele trebuie să participe la ajustările necesare.

Mesajul cancelarului german vizează inclusiv țările care resping reducerea fondurilor de coeziune, destinate regiunilor europene mai sărace, sau a subvențiilor agricole.

Cele două domenii reprezintă împreună aproximativ două treimi din bugetul Uniunii Europene.

Dacă statele membre nu acceptă contribuții mai mari și nu sunt identificate alte surse de finanțare, cheltuielile pentru agricultură sau coeziune ar trebui reduse. O altă variantă ar fi diminuarea fondurilor destinate apărării, competitivității și altor priorități europene.

Alegerile din Franța, Italia, Polonia și Spania complică negocierile bugetare

Presiunea pentru obținerea unui acord este amplificată de alegerile programate în Franța, Italia, Polonia și Spania în cursul acestui an și al anului viitor.

În Franța, extrema dreaptă conduce în sondajele de opinie, în timp ce rezultatele scrutinelor din Polonia și Spania sunt dificil de anticipat.

În paralel, posibilitățile financiare ale mai multor guverne europene sunt tot mai limitate. Franța, Italia și Belgia se confruntă cu datorii ridicate și se opun majorării contribuțiilor la bugetul comunitar.

Ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, consideră însă că propunerea prezentată de țara sa oferă o bază pentru continuarea negocierilor.

Înaintea reuniunii de marți de la Luxemburg, Byrne a explicat că obiectivul președinției irlandeze a fost identificarea unui punct de plecare pentru discuții, nu obținerea imediată a unui acord.

Oficialul a recunoscut că niciun stat membru nu va obține tot ceea ce își dorește, dar și-a exprimat speranța că viitorul compromis va include elemente acceptabile pentru fiecare țară.

Deocamdată, toate părțile implicate și-au exprimat nemulțumirile față de propunere, însă niciuna nu s-a retras din negocieri.

Comisia Europeană caută noi surse de venit din certificatele de carbon și taxarea tutunului

Pe fondul opoziției față de creșterea contribuțiilor naționale, Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii unor noi surse de finanțare pentru bugetul comunitar.

Uniunea Europeană nu are competența generală de a percepe direct impozite, dar obține venituri din mecanisme precum taxele vamale și resursele bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Printre variantele analizate de Comisie pentru creșterea așa-numitelor resurse proprii se numără sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de carbon și o nouă taxă asupra tutunului.

Discuțiile privind finanțarea vor continua la summitul liderilor europeni de la Bruxelles, programat să înceapă joi și să dureze două zile.

António Costa cere un acord rapid pentru ca noul buget să poată fi aplicat din ianuarie 2028

Deși negocierile sunt concentrate asupra termenului de la sfârșitul lunii decembrie, depășirea acestuia nu ar însemna oprirea finanțării europene.

Statele membre ar mai avea la dispoziție un an pentru finalizarea acordului. Totuși, este nevoie de timp pentru adoptarea legislației aferente programelor de cheltuieli și pentru aprobarea procedurilor necesare, astfel încât fondurile să poată fi utilizate începând din ianuarie 2028.

Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat importanța respectării calendarului într-o scrisoare adresată liderilor europeni înaintea summitului.

Costa a transmis că obținerea unui acord în timp util este esențială pentru a oferi economiilor europene predictibilitatea și stabilitatea necesare într-o lume instabilă și imprevizibilă.

Acesta a făcut apel la responsabilitatea și spiritul de cooperare al liderilor statelor membre pentru avansarea negocierilor.