Tensiuni în coaliție pe tema pensiilor magistraților. Partidele, în impas privind noul proiect (SURSE)

După respingerea legii pensiilor magistraților de către Curtea Constituțională, liderii Coaliției s-au reunit din nou pentru a decide cum va fi modificat proiectul. Discuțiile s-au blocat, iar partidele nu au ajuns la un acord privind forma finală a legii.

Discuții tensionate în Coaliția de guvernare privind pensiile magistraților

Subiectul pensiilor magistraților a redevenit principalul punct de divergență între partidele de guvernare. Conform informațiilor Digi24, PSD a venit cu o propunere diferită față de varianta Guvernului Bolojan: pensii de 75% din ultimul salariu net, în loc de 70%, și o perioadă de tranziție de 15 ani până la vârsta de pensionare de 65 de ani, față de 10 ani cât prevedea forma inițială.

Social-democrații consideră că aceste modificări ar convinge magistrații să nu mai conteste legea și ar permite adoptarea rapidă a unui nou text până la termenul-limită de 28 noiembrie.

Tensiunile au început încă de la reuniunea anterioară, când Sorin Grindeanu a părăsit sala după ce propunerea sa de formare a unui grup de lucru parlamentar a fost respinsă.

Ulterior, liderul interimar al PSD a organizat, separat, o întâlnire la Camera Deputaților cu președinta CSM, Elena Costache, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența, unde a reiterat ideea unui grup de lucru coordonat de Parlament.

Grindeanu a explicat ulterior că scopul propunerii sale era acela de a accelera redactarea unui nou proiect de lege și de a evita pierderea banilor europeni. El a spus că România riscă să piardă fondurile din jalonul privind pensiile speciale dacă nu finalizează legea până la sfârșitul lunii noiembrie.

Discuții fără rezultat la ședința de azi

La reuniunea Coaliției de azi, partidele nu au reușit să cadă de acord asupra formei finale a proiectului. PSD a insistat pe varianta sa, în timp ce premierul Ilie Bolojan a respins propunerile, susținând că o creștere a beneficiilor și o perioadă de tranziție mai lungă ar afecta jaloanele din PNRR și ar pune în pericol tranșa de 231 de milioane de euro.

În cadrul discuțiilor, s-a subliniat că România ar putea pierde finanțarea europeană dacă legea nu este adoptată până la termenul-limită.

Președintele Nicușor Dan a declarat anterior că susține o perioadă de tranziție de 15 ani, motivând că magistrații români au muncit mult mai mult decât omologii lor din alte țări europene.

Surse din interiorul PSD au afirmat că forma propusă de partid ar fi permis adoptarea legii în timp util. Potrivit acestora, dacă premierul refuză soluțiile și România pierde cele 231 de milioane de euro, el ar trebui să își asume întreaga răspundere politică și să explice public de ce nu a dorit să rezolve problema pensiilor magistraților.

„Dacă eșuează, atunci să iasă în fața românilor să explice de ce a refuzat orice soluție, a pierdut 231 de milioane de euro și de ce nu a rezolvat problema pensiilor magistraților”, susțin surse din interiorul PSD.

Guvernul ar fi cerut o amânare a jalonului din PNRR, dar Bruxelles-ul a refuzat

Pentru a avea timp să vină cu un nou proiect după decizia CCR, Guvernul Bolojan ar fi încercat să obțină o amânare a jalonului din PNRR care prevede reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale și care trebuie îndeplinit până pe 28 noiembrie. Oficialii europeni ar fi refuzat propunerea Executivului, fără să lase loc de negociere.

Surse au precizat că, în ultimele săptămâni, Ministerul Finanțelor ar fi purtat discuții informale pentru a obține o prelungire a termenului, însă liderii de la Bruxelles nu ar fi acceptat nicio derogare.

Premierul Ilie Bolojan ar fi ridicat această problemă inclusiv în discuțiile purtate la București cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, însă acesta nu ar fi fost de acord cu amânarea.