Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri că Guvernul se află în așteptarea unor soluții fiscale pe care instituția financiară internațională urmează să le prezinte, în contextul presiunilor economice tot mai mari și al nevoii de consolidare bugetară.

Boloș: riscul suspendării fondurilor europene

Ministrul a subliniat că renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează înlocuirea unui pachet de investiții de opt miliarde de lei care prezintă un risc ridicat de implementare.

Aceste investiții ar urma să fie înlocuite cu proiecte finanțate din bugetul de stat, compatibile cu regulile de eligibilitate ale PNRR. În același timp, Marcel Boloș a atras atenția asupra procedurii în curs privind deficitul bugetar excesiv și a avertizat că neimplementarea planului fiscal asumat ar putea duce la suspendarea fondurilor europene de către Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, România are misiunea de a pune în aplicare planul fiscal convenit, inclusiv componentele sale de reformă, în concordanță cu angajamentele asumate prin PNRR. În caz contrar, Comisia ar putea impune măsuri dure, inclusiv suspendarea finanțării europene, în situații extreme.

„Acum, după cum se cunoaște, miza renegocierii PNRR e înlocuirea unui pachet de investiții care prezintă risc de implementare, respectiv acest pachet de institiții are o valoare de opt miliarde, cu investiții refinanțate din bugetul de stat și care sunt compatibile cu ce înseamnă eligibilitatea în PNRR”, a explicat ministrul.

Două scenarii fiscale, decizia aparține politicienilor

Marcel Boloș a mai precizat că Banca Mondială este responsabilă să ofere două variante alternative de reformă fiscală, care să genereze un impact bugetar de aproximativ 1,7% din PIB, echivalentul a 23 miliarde de lei. Aceste scenarii nu prevăd în mod explicit creșterea unor taxe anume, dar urmăresc atingerea unui prag clar de ajustare fiscală.

Ministrul a explicat că, după prezentarea celor două opțiuni, clasa politică va avea sarcina de a alege soluția cea mai potrivită pentru contextul actual al României, în funcție de impactul economic și de sustenabilitatea măsurilor propuse. Astfel, orice decizie privind majorarea taxelor rămâne momentan incertă, fiind condiționată de rezultatele analizei în curs.

„Acum, în reforma fiscală asumată, există soluții și opțiuni pe care ar urma să le prezinte Banca Mondială și care să ducă la un impact buget de 1,7 la sută din PIB, respectiv, în valoare absolută, 23 miliarde de lei. Nu sunt prevăzute să crească sau nu anumite taxe. Banca Mondială este obligată să prezinte două soluții alternative care să ducă la acest impact bugetar pe care vi l-am menționat, respectiv de 1,7 la sută din PIB, și după aceea clasa  politică să decidă care alternativă e cea mai convenabilă pentru România”, a conchis Marcel Boloș.

Banca Mondială și România

Conform Băncii Mondiale, România are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din Uniunea Europeană. Procentul de români aflați în risc de sărăcie în urma transferurilor sociale a crescut de la 22,9% în 2012 la 25,4% în 2015. Cu toate acestea, procentul de populație cu risc de sărăcie și excludere socială a scăzut de la 43,2% în 2012 la 37,4% în 2015.

Totodată, România a realizat progrese semnificative în ceea ce privește performanța economică și convergența cu Uniunea Europeană (UE), însă are nevoie de o creștere economică mai incluzivă și sustenabilă. Printre principalele obstacole în calea dezvoltării se numără disparitățile regionale, insuficienta dezvoltare instituțională, deficitul de forță de lucru calificată, declinul populației apte de muncă, precum și vulnerabilitatea la riscuri naturale și

„De asemenea, fiindcă avem și o procedură de deficit excesiv în derulare, avem misiunea aceasta să ducem la bun sfârșit și să implementăm planul fiscal împreună cu componenta de reformă din PNRR și aici deja, într-adevăr, există acest risc, pentru că în situația în care România nu implementează prevederile sau nu face dovada implementării atunci există riscul pentru o suspendare a fondurilor ca măsură pe care Comisia o poate aplica în situație extremă”, a mai transmis ministrul.