Taxă pentru cine părăsește țara. Se achită 27% impozit. Unde se introduce și cine este vizat de măsură

Tot mai multe firme germane își mută capitalul și activitatea în afara țării, în timp ce statul introduce măsuri tot mai dure pentru a stopa exodul fiscal. Așa-numita „Wegzugsbesteuerung” – taxa de plecare – impune impozite de până la 27% celor care decid să-și mute rezidența fiscală în străinătate, accentuând tensiunile dintre guvern, mediul de afaceri și populație.

Germania, în fața unei crize de competitivitate. „Marile companii pleacă, iar întreprinderile mici se închid”

Tot mai multe firme germane își relocă activitatea în afara țării, atrase de regimuri fiscale mai blânde și costuri operaționale reduse. Fenomenul a adus în prim-plan o regulă controversată – „Wegzugsbesteuerung”, cunoscută drept taxa de plecare, care îi penalizează pe cei ce părăsesc Germania având participații în companii locale.

Federația Germană a Comerțului și Serviciilor (BGA) avertizează că mediul economic devine tot mai neprietenos, din cauza poverii fiscale și a birocrației. În timp ce alte state europene aplică un impozit pe profit în jur de 21%, Germania ajunge la aproape 30%.

„Marile companii pleacă, iar întreprinderile mici suferă sau se închid”, a declarat Dirk Jandura, președintele BGA.

Numai în 2024, peste 196.000 de firme și-au încetat activitatea – un semnal că motorul industrial german dă semne de oboseală.

„Taxa de plecare” lovește antreprenorii și investitorii privați

Cei care dețin minimum 1% din acțiunile unei firme și își mută reședința fiscală în străinătate sunt considerați de autoritățile germane ca și cum și-ar fi vândut compania. Prin urmare, Fiscul impune o taxă pe câștigurile neîncasate, calculată la o rentabilitate estimată de 7–8%. În total, povara fiscală poate ajunge până la 27%, la care se adaugă contribuția de solidaritate și, după caz, impozitul bisericesc.

De la 1 ianuarie 2025, măsura se aplică și celor care dețin fonduri mutuale sau ETF-uri de peste 500.000 de euro, ceea ce afectează în special antreprenorii de succes și investitorii individuali. Plata în rate a taxei este permisă, dar în condiții dificile și cu costuri ridicate.

Susținătorii mediului de afaceri invocă teoria „trickle-down”, potrivit căreia prosperitatea celor înstăriți se răsfrânge asupra întregii economii. Dar numeroși economiști germani resping această viziune, afirmând că inegalitatea socială a ajuns la cote printre cele mai mari din Europa.

Inegalitate tot mai mare și un stat social tensionat

Sociologul Martyna Linartas atrage atenția că fiecare al cincilea copil din Germania trăiește sub pragul sărăciei, iar multe familii tinere nu mai pot achiziționa o locuință decentă. În același timp, averile marilor investitori continuă să crească, accentuând ruptura socială.

Guvernul de la Berlin încearcă să răspundă valului de nemulțumiri prin măsuri drastice – reducerea beneficiilor sociale, reintroducerea serviciului militar, limitarea ajutoarelor sau expulzarea refugiaților – măsuri considerate de critici drept simple gesturi de criză.

Economistul Matthias Weik avertizează într-o analiză publicată în Focus: „Dacă Germania nu schimbă direcția rapid, viitorul va fi sumbru.”

El propune o strategie axată pe educație accesibilă, digitalizare, sprijin pentru IMM-uri și un nou pact social care să refacă încrederea între stat și cetățeni, potrivit Infranken.