Guvernul Bolojan propune o nouă taxă pe „profiturile excesive” ale băncilor, fără criterii clare
Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să introducă o nouă taxă asupra sectorului bancar, vizând „profiturile excesive”, potrivit programului de guvernare prezentat public. Măsura este descrisă drept temporară, însă lipsesc detalii esențiale privind durata, metodologia sau pragurile vizate.
Concret, programul menționează doar „taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată”, fără alte precizări. Inițiativa vine în contextul în care băncile operează deja sub incidența unei „taxe speciale” de 2% aplicate pe cifra de afaceri, introdusă în 2024. Aceasta este, în fapt, o taxă pe veniturile brute, ce se adaugă impozitului pe profit de 16%.
Anul trecut, această măsură fiscală a generat venituri de 967 de milioane de lei la bugetul de stat, depășind cu mult estimarea inițială de 800 de milioane. Pentru anul 2025, Guvernul estimează încasări de 1,3 miliarde de lei din această taxă, în creștere cu 37%.
Sistem profitabil, dar deja taxat suplimentar
Potrivit raportului anual pentru 2024 publicat luni de Banca Națională a României (BNR), profitul net al sistemului bancar a ajuns la 14,197 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de 2023. Dintre cele 32 de instituţii de credit care activează în România, 25 au încheiat anul cu profit, însumând 14,61 miliarde lei. Restul de șapte instituții au înregistrat pierderi în valoare totală de 413,2 milioane lei.
BNR apreciază că, în ansamblu, sistemul bancar a avut o evoluție solidă, chiar dacă unele instituții s-au confruntat cu dificultăți izolate.
Profitul net a crescut cu 669,7 milioane lei în 2024, impulsionat în principal de un avans de 1,182 miliarde lei al profitului operaţional. Totodată, sistemul bancar a resimțit o creștere a deprecierii activelor financiare cu 15,1%, de la 1,56 miliarde lei în 2023 la 1,796 miliarde lei la finalul anului trecut.
Pe fondul presiunilor inflaționiste și al măririi costurilor operaționale, băncile au înregistrat o majorare a cheltuielilor operaţionale cu 21,1% (echivalentul a 3,434 miliarde lei), în timp ce veniturile operaţionale au crescut cu 13,5% (4,617 miliarde lei).
Fără definiție pentru „excesiv”
Noua măsură propusă de Guvernul Bolojan ridică semne de întrebare în absența unei definiții clare a ceea ce constituie un „profit excesiv”. De asemenea, nu sunt indicate praguri, formule sau criterii care ar putea fundamenta aplicarea acestei taxe.
Contextul în care este lansată propunerea — un sistem bancar performant, dar deja supus unei fiscalități suplimentare — lasă loc de interpretări privind natura măsurii: temporară, structurală sau strict electorală.
Rămâne de văzut cum va reacționa piața financiară și dacă măsura va influența condițiile de creditare, într-un climat economic în care echilibrul între profitabilitate și sustenabilitate devine din ce în ce mai fragil.
