România traversează una din cele mai complicate perioade internaționale
România traversează una dintre cele mai complicate perioade de după criza financiară globală. Deficitul bugetar este în continuare printre cele mai mari din Uniunea Europeană, inflația dă semne de reaprindere, iar riscurile externe, mai ales cele geopolitice, amplifică presiunea asupra politicilor interne.
În acest context, Adrian Vasilescu, consultant de strategie al Băncii Naționale a României, avertizează în cadrul unui interviu acordat publicației Gândul că țara noastră are o singură opțiune realistă: reducerea deficitului bugetar, dar fără a cădea în capcana austerității sau a improvizației fiscale.
BNR în prima linie a luptei cu inflația
Banca Națională a României (BNR) își menține un rol vital în asigurarea stabilității economice naționale, în contextul unor turbulențe economice globale fără precedent. Cu atribuții ce includ menținerea stabilității prețurilor, stabilitatea financiară, aplicarea politicii monetare și valutare, dar și administrarea rezervelor internaționale, BNR se confruntă în mod direct cu provocările inflației globale. Într-un interviu acordat Gândul Exclusiv, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a făcut o radiografie clară a riscurilor actuale și a politicilor necesare pentru redresarea României.
„Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global,” spune Vasilescu.
El spune că în acest moment riscul geopolitic este cel mai grav dintre toate. „Riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct.”
Strategia Băncii Naționale a României și provocarea măsurilor politice
Despre strategia băncii centrale, Vasilescu spune:
„Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare.”
Pe fondul unor propuneri politice ce ar putea afecta stabilitatea prețurilor, precum creșterea TVA, Adrian Vasilescu oferă o perspectivă prudentă:
„Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, a spus Vasilescu.
Pe termen mediu, ținta fixată este clară: „Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB.”
Politică fiscală „cureaua strânsă” o alternativă la austeritate
În fața temerilor legate de austeritate, Vasilescu face o distincție importantă între acest termen și o abordare echilibrată, folosind o metaforă legată de nutriție:
„Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă!”, a adăugat acesta.
Vasilescu adaugă că guvernul trebuie să fie un „foarte bun nutriționist,” care să aplice o politică fiscală echilibrată, care să asigure o viață economică sănătoasă, fără să sufoce economia.
„Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ”, a explicat Vasilescu.
Ce înseamnă un deficit bugetar activ și sustenabil
Deficitul bugetar țintit la 3% din PIB reprezintă o limită controlată care permite statului să finanțeze investiții și cheltuieli esențiale fără a pune în pericol sănătatea finanțelor publice. Adrian Vasilescu explică că, spre deosebire de austeritate, care înseamnă o restrângere dură a cheltuielilor, este nevoie de o „dietă” fiscală – o ajustare moderată și echilibrată, menită să susțină o economie și finanțe sănătoase, păstrând un deficit „activ”, dar controlat.
Acest deficit „activ” de 3% din PIB este acceptat atât de Comisia Europeană, cât și de FMI, și reflectă posibilitatea statului de a cheltui în plus față de veniturile din taxe, inclusiv TVA, plătit de toți cetățenii, prin împrumuturi, pentru investiții și alte necesități. Dacă se dorește o sumă mai mare, nu este soluția mărirea deficitului, ci creșterea PIB-ului.
,,Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”, a mai clarificat acesta pentru Gândul.
