Guvernul lovește în „gaura neagră” a comerțului online cu taxă de 5 euro pe colet și frână la export

România pierde anual aproximativ 10 miliarde de lei din neimpozitarea coletelor cu valoare redusă provenite de pe marile platforme internaționale de retail online precum Temu, Shein, Trendyol, Amazon sau AliBaba, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. Estimarea are la bază cele 7,5 milioane de colete care intră anual în țară fără a genera taxe vamale sau TVA, deoarece tranzacțiile sunt derulate prin entități înregistrate în alte state, cum este Irlanda.

Acest mecanism fiscal le permite giganților din e-commerce să evite plata impozitelor pe teritoriul României, în timp ce comercianții locali se confruntă cu obligații fiscale complete — de la impozite pe salarii, contribuții sociale, TVA, până la impozit pe profit și dividende.

Iancu Guda
SURSA FOTO: Facebook, Iancu Guda

Potrivit lui Guda, situația actuală creează o piață cu șanse inegale, în care micii producători și comercianți locali sunt dezavantajați. Ei trebuie să includă în preț toate taxele și impozitele, în timp ce platformele internaționale vând produse la prețuri mai mici, neafectate de fiscalitatea românească.

Diferența de tratament fiscal afectează nu doar mediul de afaceri, ci și consumatorii și bugetul public, care pierde sume comparabile cu impactul majorării TVA la 21% — aproximativ 15 miliarde de lei anual.

Guvernul introduce taxa de 5 euro per colet

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat astăzi introducerea unei taxe fixe de 5 euro pentru fiecare colet cu valoare redusă provenit din afara Uniunii Europene. Măsura urmărește să reducă avantajul competitiv al marilor platforme și să aducă un plus de venituri la buget.

Taxa, reprezentând circa 3% din valoarea pragului minim de preț al coletului, reflectă costurile administrative de procesare în vamă și pe întregul flux logistic. Potrivit lui Guda, aceasta este similară cu sarcina fiscală medie suportată de comercianții români și ar echilibra condițiile de pe piață.

Alexandru Nazare
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

La nivel european, o taxă similară de procesare va deveni obligatorie din 2028. Însă Franța și Grecia analizează deja posibilitatea aplicării acesteia înainte de termen, pentru a proteja piața internă.

Guda consideră că și România trebuie să acționeze imediat, fără a aștepta calendarul european, pentru a proteja producătorii locali și a stopa pierderile bugetare.

Limitarea deductibilității tranzacțiilor intra-grup

Pe lângă taxa pe colete, Guvernul introduce o limitare a deductibilității cheltuielilor de consultanță și tranzacțiilor intra-grup către companii-mamă sau entități afiliate. Conform noilor reguli, aceste cheltuieli nu vor mai putea depăși 3% din cifra de afaceri.

Sumele care trec peste acest prag vor fi impozitate cu 16%, o măsură ce vizează direct transferul artificial al profiturilor către țări cu regim fiscal redus.

Această abordare este inspirată din legislația americană și ar putea deveni un instrument important împotriva optimizării fiscale agresive practicate de unele multinaționale.

Iancu Guda subliniază că nu este vorba despre izolaționism economic, ci despre concurență corectă: „Sunt pentru comerțul global, dar prin reguli egale pentru toți. Nu este corect ca micii producători să fie sufocați de taxe, în timp ce multinaționalele plătesc zero.”

În viziunea sa, măsurile anunțate astăzi ar putea corecta o nedreptate fiscală veche și ar reprezenta un pas esențial pentru echilibrarea pieței și reducerea pierderilor masive din bugetul public.

Postarea originală a lui Iancu Guda

Iancu Guda atrage atenția asupra unui dezechilibru major: giganți precum Temu, Shein, Trendyol, Amazon sau AliBaba vând masiv în România, dar nu plătesc taxe pe teritoriul țării, creând astfel o competiție inegală și generând pierderi anuale estimate la aproximativ 10 miliarde de lei pentru bugetul public. În postarea sa, el susține introducerea unei taxe fixe de procesare a coletelor, în linie cu măsurile planificate la nivel european, pentru a asigura un cadru de concurență corectă și venituri suplimentare la buget.