Deloitte: Tarifele vamale și schimbările fiscale globale obligă multinaționalele să-și regândească strategiile

Potrivit Deloitte Global Tax Policy Survey 2025, o treime dintre companiile multinaționale se așteaptă la un impact semnificativ din cauza tarifelor comerciale suplimentare, iar aproape 30% iau în calcul majorarea prețurilor pentru a compensa costurile. Studiul identifică cinci domenii fiscale majore – de la transparență și digitalizare până la sustenabilitate și reforma impozitării globale – care redefinesc mediul de afaceri internațional. Într-un context marcat de schimbări rapide și incertitudine legislativă, capacitatea de adaptare devine un criteriu esențial pentru competitivitatea pe termen lung.

Deloitte: Tarifele și noile reguli fiscale schimbă strategiile multinaționalelor

Conform celei mai recente ediții a Deloitte Global Tax Policy Survey, o treime dintre companiile multinaționale (34%) consideră că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar produce un impact semnificativ asupra activității lor. Alte 57% estimează un efect moderat, însă reacțiile planificate la astfel de măsuri sunt clare: aproape 30% dintre companii ar recurge la creșterea prețurilor, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției sau orientarea exporturilor către alte piețe.

Raportul subliniază că, în 2025, monitorizarea atentă a tarifelor și a efectelor lor a devenit o trăsătură definitorie a politicilor fiscale internaționale. În anumite jurisdicții, acestea ar putea chiar substitui politici fiscale interne, fiind folosite ca instrumente strategice pentru obținerea unui avantaj competitiv global.

Cinci teme fiscale majore și relevanța lor practică

Studiul analizează cinci domenii-cheie cu impact asupra companiilor multinaționale:

1. Transparență și raportare – aflate, ca și în 2024, pe primul loc în topul preocupărilor. Povara administrativă este semnificativă, iar 82% dintre respondenți anticipează o creștere a cerințelor de transparență în următorii 2–3 ani, în special din cauza obligațiilor de raportare publică Country-by-Country (Public CbC) și a criteriilor legate de sustenabilitate.
2. Digitalizarea sistemelor fiscale – 86% dintre participanți confirmă că autoritățile naționale fac progrese în adoptarea modelului OCDE de „Administrație fiscală 3.0”. Deși 77% estimează beneficii precum relații mai bune cu autoritățile și reducerea costurilor de conformare, 22% avertizează asupra creșterii complexității și a costurilor suplimentare. Un exemplu este facturarea electronică, percepută uneori ca introducând mai multă complexitate decât simplificare.
3. Sustenabilitatea – urcată două poziții față de anul trecut, devine o prioritate pentru peste jumătate dintre companii. La momentul colectării datelor, peste 90% se așteptau la un impact major din partea Mecanismului UE de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM).
4. Reforma fiscală internațională – implementarea impozitului minim global pe profit (Pilonul II, OCDE) determină aproape jumătate dintre companii să anticipeze taxe semnificativ mai mari, iar un procent similar se așteaptă la creșteri marginale.
5. Implicațiile fiscale ale mobilității forței de muncă – activitatea transfrontalieră la distanță rămâne provocatoare, mai ales din cauza reglementărilor privind impozitul pe profit (76%), taxele pe muncă (69%) și contribuțiile sociale (58%).

O lume fiscală în mișcare rapidă

Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, subliniază că incertitudinea privind regulile fiscale internaționale s-a accentuat. Dacă în trecut implementarea unor recomandări OCDE sau directive europene se întindea pe ani, astăzi schimbările pot surveni brusc, afectând planificarea pe termen lung. Exemple recente includ:

• modificarea rapidă a cerințelor de raportare în materie de sustenabilitate;
• tarife comerciale impuse de SUA și contramăsurile altor state;
• anunțul UE privind posibilitatea introducerii unei taxe pe companiile cu activitate și vânzări în UE, cu cifra de afaceri de peste 100 milioane euro, pentru finanțarea planurilor din domeniul apărării.

Această dinamică influențează și companiile prezente în România, care, potrivit lui Bădin, ar trebui să susțină activ cooperarea internațională pentru menținerea coerenței și predictibilității fiscale.

Context și relevanță pentru mediul de afaceri

Studiul, aflat la a 12-a ediție, se bazează pe răspunsurile a peste 1.100 de reprezentanți din departamente fiscale și directori financiari, din 28 de țări. Lansat în 2014, raportul urmărește anual cum evoluțiile fiscale globale influențează strategiile corporative.

Pentru companii, aceste concluzii nu sunt doar un tablou statistic, ci un semnal de adaptare: în fața unor politici comerciale și fiscale tot mai interconectate și volatile, agilitatea decizională devine un avantaj competitiv la fel de important ca eficiența operațională sau inovația.