Ritmul accelerat al AI depășește guvernanța. Liderii subestimează pericolele (STUDIU)
SURSA FOTO: Dreamstime
Majoritatea liderilor corporativi se declară încrezători în inteligența artificială, dar studiul EY *Responsible AI Pulse* arată că guvernanța și măsurile de control rămân insuficiente: doar o treime dintre organizații aplică protocoale solide pentru utilizarea responsabilă a AI, în timp ce consumatorii își exprimă temeri mult mai mari privind riscurile și conformitatea.
Liderii corporativi se confruntă cu un decalaj între încrederea în AI și guvernanța reală
Un studiu recent realizat de EY scoate la lumină un fenomen tot mai vizibil în marile organizații: liderii executivi se declară încrezători în utilizarea inteligenței artificiale, dar practicile lor de guvernanță rămân insuficiente.
Analiza, numită Responsible AI Pulse, a inclus răspunsurile a 975 de directori din 21 de țări, colectate între martie și aprilie 2025, și relevă că majoritatea companiilor adoptă AI la scară largă, dar doar o treime dintre acestea aplică protocoale solide pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor.
Conform studiului, 72% dintre lideri afirmă că AI este integrată în majoritatea proceselor lor, iar aproape toți intenționează să extindă aceste practici. În același timp, însă, doar aproximativ 33% dintre organizații dispun de măsuri de control care să acopere integral principiile de utilizare responsabilă, de la echitate și imparțialitate până la conformitate și securitate.
Diferențe de percepție între lideri și consumatori
Diferențele de percepție între lideri și consumatori sunt deosebit de notabile. În timp ce 63% dintre executivi consideră că înțeleg perspectivele clienților, studiul EY AI Sentiment Index arată că publicul este de peste două ori mai preocupat de riscurile asociate AI. Printre temerile consumatorilor se numără lipsa de responsabilitate în caz de utilizare negativă a tehnologiei (58% dintre consumatori vs. 23% dintre executivi) și nerespectarea reglementărilor (52% vs. 23%).
Pe de altă parte, există puncte de convergență: majoritatea sunt de acord că AI poate eficientiza sarcinile repetitive și cele care necesită expertiză tehnică. Totuși, diferențele în domenii esențiale, precum guvernanța și respectarea normelor, creează decalaje care necesită atenție strategică din partea conducerilor.
Un aspect interesant relevat de raport este rolul directorilor generali (CEO). Aceștia manifestă o prudență mai mare decât colegii lor, declarând, în proporție de doar 18%, că organizațiile lor au măsuri robuste pentru echitate și imparțialitate și doar 14% că respectă reglementările. Totuși, CEO-ii se apropie cel mai mult de percepțiile consumatorilor și recunosc importanța principiilor de utilizare adecvată a AI, comparativ cu alți lideri executivi.

Guvernanța rămâne în urmă față de inovație
În paralel, inovația tehnologică depășește adesea guvernanța: jumătate dintre lideri recunosc dificultăți în crearea unor sisteme de control pentru tehnologiile actuale, iar organizațiile investesc masiv pentru a înfrunta riscurile viitoare. În mod surprinzător, adoptarea AI emergente, inclusiv sisteme autonome sau generarea de date sintetice, este mult mai rapidă decât nivelul de conștientizare a riscurilor: 76% dintre companii planifică să utilizeze AI autonomă, dar doar 56% înțeleg riscurile asociate, iar 88% folosesc deja date sintetice, cu doar 55% conștienți de pericole.
Raj Sharma, EY Global Managing Partner pentru Creștere și Inovație, subliniază că „încrederea consumatorilor depinde de responsabilitatea în utilizarea AI, iar liderii corporativi trebuie să răspundă prin strategii clare și transparență în implementarea tehnologiilor”.
Studiul arată, pe scurt, că în timp ce entuziasmul pentru AI crește, guvernanța și gestionarea riscurilor rămân provocări majore pentru companii, iar succesul pe termen lung va depinde de echilibrarea ambiției tehnologice cu responsabilitatea socială și legală.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





