Cum s-a transformat NVIDIA din companie de gaming într-un gigant AI
NVIDIA a fost fondată în 1993 de Jensen Huang, Chris Malachowsky și Curtis Priem. În primii ani, compania s-a concentrat pe plăci grafice pentru jocuri video, într-o perioadă în care industria gamingului era în plină expansiune.
Lansarea seriei GeForce a transformat rapid NVIDIA într-un nume cunoscut la nivel mondial. În 2000, compania avea venituri de câteva sute de milioane de dolari și era văzută ca un producător de nișă.
Momentul decisiv a fost lansarea platformei CUDA în 2006, care a permis folosirea GPU-urilor nu doar pentru jocuri, ci și pentru calcule științifice și aplicații complexe. Din acel moment, NVIDIA a început să atragă atenția cercetătorilor în medicină, fizică și mai târziu în inteligență artificială.
Rezultatele s-au văzut în cifre: dacă în 2015 veniturile companiei erau de doar 5 miliarde USD, în 2024 au trecut de 60 miliarde USD, iar în 2025 estimările depășesc 100 miliarde USD. Creșterea a venit în special din centrele de date și AI, nu din gaming.
Explicația stă în cererea uriașă pentru plăci grafice dedicate AI. Practic, fiecare mare companie din domeniul inteligenței artificiale – de la laboratoare de cercetare până la giganți tehnologici – folosește GPU-uri NVIDIA pentru a-și antrena modelele.
În prezent, peste 70% din veniturile NVIDIA provin din centre de date și AI. Profitabilitatea este la fel de impresionantă: compania are o marjă brută de peste 75%, o valoare rar întâlnită în industria hardware. Iar în iulie 2025, NVIDIA a atins pragul de 4 trilioane USD capitalizare, devenind prima companie care a depășit acest nivel.
Achiziții și investiții cheie în inteligența artificială
Succesul NVIDIA în industria de inteligență artificială nu a venit doar din inovația internă, ci și din investiții masive în companii strategice. În continuare enumerăm doar câteva dintre acestea.
În 2019, NVIDIA a cumpărat Mellanox Technologies pentru 6,9 miliarde USD. Deși achiziția era axată pe rețelistică, aceasta s-a dovedit esențială pentru optimizarea centrelor de date și accelerarea fluxurilor AI.
În 2023, NVIDIA a investit 100 milioane USD în CoreWeave, un furnizor de infrastructură cloud AI. Ulterior, CoreWeave a preluat platforma Weights & Biases pentru aproximativ 1,7 miliarde USD, consolidând astfel un ecosistem direct legat de tehnologia NVIDIA.
În paralel, compania a alocat în 2024 peste 1 miliard USD pentru investiții în startup-uri AI, implicându-se în peste 50 de runde de finanțare. Domeniile vizate au fost infrastructura, optimizarea și modelele AI.
Tot în 2025, NVIDIA a achiziționat compania Gretel, specializată în generarea de date sintetice, pentru peste 320 milioane USD. Tehnologia Gretel permite antrenarea modelelor fără a depinde de volume uriașe de date reale.
În 2025, NVIDIA a anunțat un acord istoric cu OpenAI, în valoare de până la 100 miliarde USD. În baza acestuia, OpenAI va cumpăra echipamente NVIDIA și va oferi un pachet minoritar de acțiuni în schimb (fără drept de control asupra companiei). Este una dintre cele mai mari investiții făcute vreodată în domeniul AI.
Tot în 2025, NVIDIA a cumpărat acțiuni la Intel în valoare de 5 miliarde USD, într-un parteneriat care vizează dezvoltarea comună de hardware pentru AI și centre de date.
Aceste mișcări financiare arată o strategie clară a NVIDIA de consolidare a ecosistemului AI prin investiții în toate verigile lanțului.
Ce înseamnă însă dominația NVIDIA pentru viitorul AI
În prezent, dezvoltarea inteligenței artificiale la nivel global depinde aproape integral de NVIDIA. Modelele mari de AI, chatbot-urile și instrumentele de generare de imagini se bazează pe GPU-uri produse de această companie. Hardware-ul NVIDIA a devenit practic „moneda” care decide cine poate construi și rula modele de AI și cine rămâne pe dinafară.
Problema este că o singură companie controlează peste 70% din piața globală a procesoarelor AI de înaltă performanță. Asta înseamnă că laboratoare de cercetare, startup-uri și chiar guverne întregi sunt dependente de capacitatea NVIDIA de a produce și livra. Și costurile sunt imense: un server DGX H100 poate costa între 250.000 și 400.000 USD, iar marile companii cumpără mii de astfel de unități.
Această situație ridică însă semne de întrebare serioase. Ce se întâmplă dacă producția întâmpină probleme? Ce fac țările sau companiile care nu își permit prețurile? Cât de sănătos este pentru o piață globală în plină expansiune să depindă de un singur furnizor?
Iar această dependența globală de NVIDIA transformă compania într-un actor geopolitic. Sunt cunoscute deja restricțiile impuse de Statele Unite privind exporturile către China, iar acest lucru influențează direct cine poate și cine nu poate să dezvolte AI de ultimă generație. Tocmai de aceea, succesul NVIDIA poate fi considerat și o mare vulnerabilitate pentru întreaga industrie.
