Economia României sub presiunea consolidării fiscale
Economia României traversează o perioadă de vulnerabilitate, potrivit raportului asupra inflației publicat în august 2025 de Banca Națională. Documentul arată că evoluția modestă a economiilor din zona euro, principalul partener comercial al țării, limitează perspectivele de creștere.
În plus, măsurile de consolidare fiscală vor afecta direct cererea internă și vor frâna activitatea economică. Proiecțiile indică o creștere a inflației în trimestrul al treilea, urmată de o scădere graduală spre finalul anului.
Raportul a fost aprobat de Consiliul de administrație al BNR pe 8 august, pe baza datelor disponibile până la 29 iulie 2025. Analiza atrage atenția că, după stagnarea din primul trimestru și o redresare modestă în al doilea, economia ar putea înregistra o deteriorare mai amplă în a doua jumătate a anului.
„Economia internă rămâne expusă unor riscuri semnificative, în special în condiţiile unei creşteri economice modeste în zona euro, principalul partener comercial al României.
Deşi acordul recent dintre SUA şi UE a redus parţial incertitudinile comerciale, noile niveluri tarifare consfinţite sunt mai ridicate decât cele în vigoare în urmă cu câteva luni şi pot accelera reconfigurarea lanţurilor valorice globale”, scrie în raport.
Impactul schimbărilor comerciale internaționale
BNR notează că acordul recent dintre SUA și Uniunea Europeană a redus parțial incertitudinile comerciale, dar noile tarife stabilite sunt mai ridicate decât cele din urmă cu câteva luni.
Acest context poate accelera procesul de reconfigurare a lanțurilor valorice globale. Modificările în fluxurile comerciale reduc potențialul României de a corecta deficitul de cont curent prin creșterea exporturilor.
Corecția dezechilibrului extern va depinde tot mai mult de politici interne menite să tempereze cererea, ceea ce implică și scăderea volumului importurilor.
Chiar dacă această strategie poate da rezultate pe termen scurt, costurile economice ar putea fi ridicate în lipsa unei creșteri solide a exporturilor. Pentru o redresare sustenabilă, BNR recomandă reforme structurale care să îmbunătățească competitivitatea pe termen mediu.
Prognoze economice pentru 2025 și 2026
Potrivit raportului, creșterea economică din 2025 și 2026 va fi influențată puternic de consolidarea fiscală. Măsurile aplicate vor frâna cererea internă și vor conduce la o încetinire vizibilă a economiei, cu noi ajustări preconizate de la începutul anului viitor.
„Prognoza de creştere economică pentru România în 2025 şi 2026 este puternic influenţată de efectele consolidării fiscale. Măsurile deja adoptate vor tempera semnificativ cererea internă, conducând la o încetinire vizibilă a activităţii economice, cu noi corecţii anticipate de la începutul anului 2026, odată cu intrarea în vigoare a unor măsuri suplimentare, ample, din pachetul recent adoptat.
După stagnarea economiei din primul trimestru al anului 2025 şi o redresare modestă anticipată pentru trimestrul al doilea, conturată pe baza evoluţiilor sectoriale, este de aşteptat o deteriorare mai amplă a dinamicii economice în trimestrul al treilea. Dinamica slabă a creşterii este atribuită în principal consolidării fiscale, în timp ce influenţele exercitate de cererea externă şi de condiţiile monetare reale vor avea, pentru moment, un rol secundar”, relevă raportul.
Consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii în 2024, va scădea semnificativ. Scăderea puterii de cumpărare, înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea prețurilor la energie și majorarea impozitelor indirecte vor reduce venitul disponibil al populației. În acest context, investițiile vor trebui să preia rolul principal în susținerea cererii interne.
Riscuri asupra investițiilor și exporturilor
BNR avertizează că dinamica investițiilor ar putea fi mai slabă decât estimările anterioare, mai ales în 2026. Reducerea cheltuielilor publice de capital și absorbția lentă a fondurilor europene pun presiune asupra acestui sector.
Programul „Next Generation EU” se apropie de termenul-limită din august 2026, ceea ce limitează timpul pentru demararea unor proiecte majore.
Exporturile nete vor rămâne probabil negative în 2025, deși scăderea importurilor va reduce acest deficit față de anul precedent. Pe termen mediu, temperarea cererii interne va duce la o evoluție modestă a importurilor, ceea ce ar putea îmbunătăți balanța comercială în 2026.
Politica monetară și riscurile inflaționiste
Banca centrală își propune readucerea inflației în intervalul țintă de 2,5% ±1 punct procentual. Din luna mai, o parte din riscurile anticipate s-au materializat, inclusiv adoptarea primului pachet de măsuri fiscale.
Creșterea prețului energiei după eliminarea plafonării și incertitudinile privind tarifele administrate adaugă presiuni asupra prețurilor.
BNR atrage atenția că lipsa unor detalii clare despre viitoarele reforme face dificilă estimarea impactului asupra creșterii economice și momentului redresării. Un risc deja concretizat este scumpirea energiei electrice după expirarea plafonării, prețurile fiind mai mari decât cele anticipate anterior.
Pe plan extern, tensiunile geopolitice rămân, iar acordul SUA–UE privind tarifele nu schimbă semnificativ perspectivele. În acest context, riscurile de creștere a inflației rămân ridicate, în special din cauza incertitudinilor legate de prețurile administrate la gaze și de posibile majorări ale taxelor indirecte.
Activitatea economică pe termen scurt s-a deteriorat, iar presiunile inflaționiste s-au accentuat, în principal din cauza creșterii taxelor indirecte. Totuși, efectul asupra inflației ar putea fi limitat temporar dacă firmele absorb o parte din costuri, având în vedere cererea internă scăzută.
BNR avertizează că lipsa unor clarificări privind caracterul temporar al măsurilor fiscale ar putea determina companiile și consumatorii să-și majoreze anticipațiile inflaționiste. Astfel, incertitudinile rămân ridicate pentru 2026, iar efectele reale ar putea fi diferite de scenariul de bază.
Piața muncii și cererile salariale
Pe termen scurt, piața muncii rămâne tensionată, ceea ce ar putea alimenta cereri de creșteri salariale. Aceste solicitări vin pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al structurii rigide a pieței forței de muncă.
BNR consideră că efectul acestor presiuni ar putea fi limitat temporar dacă firmele absorb parțial costurile, în condițiile unei cereri interne reduse.
Totuși, lipsa unor clarificări ferme din partea autorităților privind caracterul măsurilor fiscale poate afecta negativ așteptările mediului de afaceri. Astfel, incertitudinile cu privire la inflație rămân ridicate pentru 2026.
Context economic internațional fragil
BNR arată că evoluția economiei va depinde de claritatea politicilor economice, de dinamica pieței muncii, de reacția populației la scăderea veniturilor reale și de capacitatea firmelor de a absorbi sau transfera costurile salariale.
Pe plan internațional, redresarea economică este lentă și inegală. În SUA, Rezerva Federală a menținut dobânda cheie, anticipând presiuni inflaționiste din majorarea tarifelor comerciale. În zona euro, economia stagnează, afectată de industria slabă și de scăderea exporturilor, în timp ce BCE a redus dobânda după semnale de temperare a inflației, însă serviciile rămân scumpe.
La nivel global, dezinflația este întârziată de șocuri precum tensiunile comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și impactul climatic asupra agriculturii. Riscurile rămân orientate în sus, mai ales pentru alimente și energie, bunuri cu impact major și rapid la nivel internațional.
Evoluția prognozată a inflației
BNR prognozează o creștere a inflației IPC la 9,2% în septembrie 2025, urmată de o ușoară scădere la 8,8% în decembrie, cu o menținere la niveluri ridicate până în vara lui 2026, din cauza șocurilor de ofertă din a doua jumătate a anului 2025.
Estimarea pentru decembrie 2025 a fost revizuită în sus cu 4,2 puncte procentuale, în principal din cauza liberalizării prețului la energia electrică (+1,5 pp), majorării TVA (+1,6 pp) și creșterii accizelor (+0,4 pp), la care se adaugă presiuni din inflația de bază și prețurile volatile (+0,4 pp fiecare).
În iunie 2025, inflația anuală a urcat la 5,66%, peste nivelul anticipat, pe fondul scumpirii legumelor și fructelor și al costurilor ridicate cu forța de muncă.
Având în vedere expirarea plafonării la energia electrică, creșterea TVA și a accizelor, precum și riscurile ridicate, BNR a menținut în 8 august 2025 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, cu facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%, păstrând neschimbate și rezervele minime obligatorii.
