Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian”: 180 de tineri s-au adunat pentru a învăța cum să se pregătească pentru viața de familie

La Mănăstirea Oașa, 180 de tineri au lăsat pentru zece zile zgomotul lumii deoparte și au ales rugăciunea, munca și dialogul. Tema taberei, „Pregătirea pentru viața de familie”, a deschis discuții despre iubire, responsabilitate și credință. La plecare, participanții au mărturisit că experiența le-a schimbat perspectiva asupra vieții și relațiilor.

Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian” de la Mănăstirea Oașa a reunit 180 de tineri

În perioada 8-17 august 2026, la Mănăstirea Oașa, din județul Alba, s-a desfășurat Tabăra Națională „Părintele Teofil Părăian”, eveniment care a reunit 180 de tineri din întreaga țară, precum și câțiva tineri din diaspora. Tabăra a fost organizată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei și Mănăstirea Oașa.

În fiecare vară, Oașa devine pentru sute de tineri un loc al întâlnirii cu Dumnezeu, cu ceilalți și cu ei înșiși. Rugăciunea, munca făcută împreună și prieteniile au creat un cadru în care ritmul obișnuit al vieții a fost înlocuit, pentru câteva zile, de un timp mai așezat și mai apropiat de ceea ce este esențial.

La Oașa, participanții au descoperit că formarea nu se realizează doar prin idei și conferințe, ci și prin slujire, responsabilitate, răbdare, ascultare și comuniune. Viața creștină a fost prezentată nu ca o simplă teorie, ci ca un mod concret de a trăi alături de Dumnezeu și de ceilalți. Tema ediției din acest an a fost „Pregătirea pentru viața de familie”.

Într-o societate marcată de instabilitate relațională, nesiguranță și confuzie în privința iubirii, fidelității și asumării, tabăra și-a propus să le ofere tinerilor repere pentru înțelegerea familiei creștine ca spațiu al iubirii, responsabilității și creșterii duhovnicești.

Pe parcursul celor zece zile, participanții au luat parte la programul liturgic al Mănăstirii Oașa, la ascultări și activități gospodărești, repetiții de muzică psaltică, ateliere, drumeții, seri culturale și întâlniri de dialog. Astfel, familia nu a rămas doar o temă discutată în cadrul conferințelor, ci a fost prezentată prin experiența de zi cu zi, prin rugăciunea comună, munca împreună, bucuria slujirii, atenția față de ceilalți și relațiile construite între participanți.

Programul conferințelor a adus în fața tinerilor invitați care au abordat teme precum familia, iubirea, identitatea și credința din perspective diferite. Seria întâlnirilor a fost deschisă cu o conferință dedicată „Tâlcuirii Psaltirii”, susținută de Arhimandritul Iustin Miron și Ieromonahul Pantelimon Șușnea. Întâlnirea a oferit un început de tabără pus sub semnul rugăciunii, al cuvântului Scripturii și al apropierii de Dumnezeu.

Duminică, 9 august, dr. Virgiliu Gheorghe a susținut conferința „Pregătirea pentru viața de familie”. Acesta a vorbit despre faptul că pregătirea pentru familie nu începe în momentul căsătoriei, ci odată cu asumarea responsabilității și a fidelității și cu învățarea iubirii ca formă de dăruire, într-o societate marcată de individualism și de diminuarea capacității de comuniune.

Luni, 10 august, academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut conferința „Biserica și lupta de emancipare națională a românilor din Transilvania (secolele XVI-XX)”. El a evidențiat rolul Bisericii în păstrarea identității, a conștiinței naționale și a unității românilor. Marți, 11 august, Părintele Vasile Ioana a abordat tema „Familia, spațiu al mântuirii”, prezentând familia nu doar ca pe o formă de conviețuire, ci ca pe un spațiu al iubirii jertfelnice, al maturizării și al creșterii împreună în Hristos.

Miercuri, 12 august, Părintele Dănuț Suciu, din Statele Unite ale Americii, a susținut conferința „Taina pocăinței – împăcarea familiei”. El a pus accent pe rolul iertării, pocăinței și schimbării inimii în vindecarea relațiilor și în obținerea unei împăcări autentice în familie.

Joi, 13 august, Părintele Benedict Both a abordat tema „De la chimie la comuniune”, oferindu-le tinerilor repere pentru a înțelege diferența dintre entuziasmul de început al unei relații și o iubire matură, responsabilă și statornică.

Pe 15 august, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, tinerii au participat la hramul Mănăstirii Oașa, sărbătorit prin Sfânta Liturghie săvârșită în bisericuța de lemn din curtea mănăstirii. Seara, programul a continuat cu o sinaxă alături de Părintele Silvan Cablea, starețul mănăstirii. Întâlnirea a avut un caracter cald și părintesc, apropiat de sufletul participanților, și a reprezentat un moment de încheiere și de așezare după zilele petrecute în tabără.

Tinerii au fost îndemnați să ducă mai departe, în viața de acasă, ceea ce au învățat la Oașa: seriozitatea, rugăciunea, responsabilitatea, buna rânduială, hărnicia și decența în relațiile cu ceilalți. Ziua hramului s-a încheiat astfel printr-un mesaj despre sensul profund al taberei, care nu s-a rezumat la bucuria de a fi împreună, ci a urmărit și transformarea lăuntrică și continuarea experiențelor trăite la Oașa în viața de zi cu zi.

În zilele de 16 și 17 august, programul taberei a continuat cu două excursii organizate cu prilejul sărbătoririi ocrotitorilor celor două așezăminte. Participanții au mers la Mănăstirea Obârșia Lotrului, unde au fost prăznuiți Sfinții Martiri Brâncoveni, și la Schitul „Sfântul Gheorghe Pelerinul” de pe Vârful Oașa Mare, unde a fost sărbătorit Sfântul Gheorghe Pelerinul.

Mărturiile tinerilor după zece zile petrecute la Oașa

După zece zile de rugăciune, muncă, dialog și prietenie, participanții au plecat spre casele lor cu mai mult decât amintirea unei tabere. Au plecat cu experiența unei vieți trăite împreună, cu răspunsuri la întrebări importante, cu prietenii curate și cu încredințarea că pregătirea pentru viața de familie începe prin apropierea de Dumnezeu, prin așezarea lăuntrică și prin învățarea iubirii responsabile.

La Oașa, tinerii nu au primit doar câteva răspunsuri despre familie. Au descoperit că familia se pregătește, mai întâi, în inimă: prin rugăciune, prin comuniune și prin învățarea unei iubiri care știe să se dăruiască. Ca în fiecare an, experiența trăită la Oașa a lăsat urme adânci în sufletele participanților.

„Cuvintele sunt prea puține pentru a exprima ce înseamnă Oașa pentru mine. Deși a fost pentru prima dată când am participat la Tabăra Națională, Oașa a devenit un loc de suflet. Împletirea ascultării cu rugăciunea, precum și participarea la conferințe au reprezentat cadrul perfect pentru a fi în comuniune cu Dumnezeu, dar și cu cei din jur. Pe lângă faptul că este greu de ajuns, eu aș spune că este și greu de plecat de la Oașa, experiența trăită acolo este unică și va rămâne pentru totdeauna în suflet**”, spune o fată de la Ploiești.

„Oașa este un loc foarte special pentru mine. Tabăra Națională mi-a oferit șansa de a petrece mai mult decât un weekend la mănăstire, ceea ce mi-a arătat că cu cât stau mai mult acolo, cu atât mai multă energie și bucurie aduc și acasă în activitățile de zi cu zi. Slujbele din fiecare zi alături de ascultările care împletesc treburile gospodărești cu rugăciunea inimii sunt pentru mine cel mai valoros mod de a dobândi liniștea sufletească și bucuria. Odată cu acestea, am legat și prietenii adevărate de care îmi voi aminti mereu”, mărturisea o altă fată din Cluj Napoca.

„Pentru mine, Oașa înseamnă mult mai mult decât un loc. Este locul în care sufletul meu se odihnește, în care timpul parcă se oprește și în care aș fugi de fiecare dată când simt că am nevoie să mă regăsesc. Fiind prima mea tabără, am plecat de acolo cu cele mai frumoase amintiri, prietenii și cu stări din care nu aș mai vrea să ies. Slujbele, ascultările, conferințele de la care am plecat cu răspunsuri la întrebări pe care le purtam de mult în suflet, dar și serile petrecute la lac alături de oameni minunați au făcut ca fiecare zi să fie specială. Am întâlnit oameni simpli, frumoși și buni, cu aceleași valori și aceeași dragoste pentru Hristos, oameni pe care îi voi purta mult timp în inimă. Port cu mine fiecare clipă, fiecare cuvânt de folos și fiecare om care mi-a făcut zilele mai frumoase, iar poate cel mai frumos lucru este că, deși am plecat din Oașa, o parte din Oașa a rămas cu mine. A fost cea mai minunată experiență a mea. Abia aștept următoarea ediție! Doamne ajută!”, zice din suflet, Dascălu Anamaria din Timișoara.

„Oașa este locul în care ajungi să te redescoperi și să-ți depășești propriile limite, învățând lucruri noi la fiecare pas. Ediția de anul acesta a fost o experiență complet diferită pentru mine, deoarece am ales să încerc ceva nou și să fac parte din echipa media. A fost o adevărată provocare, în cel mai frumos sens al cuvântului. Această ascultare mi-a oferit prilejul de a intra în contact cu toți participanții taberei prin prisma fotografiilor și a cadrelor video realizate. Dincolo de obiectivul camerei, am simțit o comunitate liniștită, dar copleșitoare prin căldura, dragostea și deschiderea oamenilor. Oașa nu este doar o tabără, ci un spațiu al întâlnirilor autentice. Recomand oricui să trăiască această experiență, cu singura condiție de a veni cu inima deschisă”, spune o fată Sibiu.

„Vreau să vă mulțumesc pentru această experiență minunată de la Oașa. A fost o experiență care mi-a hrănit sufletul și pe care cu siguranță o voi păstra mult timp în inimă. M-am bucurat de fiecare ascultare, de slujbele de dimineață, de munca împreună și, mai ales, de oamenii extraordinari pe care am avut bucuria să-i cunosc. Vă mulțumesc vouă, organizatorilor, pentru că ați făcut posibil totul, dar și vouă, colegilor și prietenilor, pentru toate momentele frumoase pe care le-am trăit împreună. Mă bucur sincer că ne-am întâlnit și că am putut crea împreună amintiri atât de frumoase și de valoroase. Plec de la Oașa cu sufletul plin și cu multă recunoștință”, afirmă o fată din Suceava.

„Tabăra Națională este un prilej foarte bun de a te detașa, pentru câteva zile, de zgomotul lumii contemporane. Este a doua oară când vin în tabără și este una dintre cele mai bune decizii pe care le-am putut lua. Să vezi un grup atât de mare de tineri care împărtășesc aceleași valori sănătoase este, într-adevăr, o mare bucurie și o speranță că societatea românească de mâine mai are o șansă de a-și păstra identitatea pentru care înaintașii noștri și-au vărsat sângele”, a punctat un venit tocmai din New York.