Sustenabilitate. Sorin Chiriță: Nu putem să considerăm că noi putem să renunțăm la cărbune până în 2030 (video)
SURSA FOTO: Capital.ro
România intră într‑o nouă etapă energetică, cu supraproducție de gaze, presiune pe renunțarea la cărbune și investiții insuficiente în capacități moderne. Sorin Chiriță, directorul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), a prezentat o radiografie dură a sistemului energetic național în cadrul evenimentului „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, organizat de revista Capital pe 16 iunie.
Supraproducție de gaze, dar infrastructură învechită
Sorin Chiriță, directorul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a prezentat în cadrul evenimentului Capital „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității” o serie de cifre care schimbă perspectiva asupra dezbaterii energetice: România produce anual aproximativ 9 miliarde de metri cubi de gaze, consumă 10 miliarde, iar proiectul Neptun Deep va adăuga încă 8 miliarde pe an.
„Vom avea o supraproducție începând de la anul”, a atenționat directorul SAPE.
În ciuda acestui avantaj, infrastructura rămâne în urmă. Sorin Chiriță a oferit un exemplu șocant: la CET Sud, pornirea turbinei depinde încă de „urechea” unui maistru. „Știți cum pornește CET Sud? Cu urechea!”, a spus el.
„Realitatea este mult mai dură decât o spun acum”, a subliniat directorul SAPE, explicând că lipsa investițiilor în cogenerare modernă și tehnologii eficiente afectează direct costurile și predictibilitatea sistemului energetic.
Tranziția de la cărbune și explozia proiectelor fotovoltaice, între planuri ambițioase și haos în teren
Deși România și-a asumat renunțarea la cărbune până în 2030, Chiriță avertizează că acest obiectiv este nerealist în lipsa unor alternative mature: „Nu putem să considerăm că putem să renunțăm la cărbune până în 2030. Nu avem încă o maturitate să înlocuim integral cărbunele”, a explicat el, amintind că șase județe sunt incluse în programul de tranziție justă, dar absorbția fondurilor este redusă.
În paralel, investițiile în fotovoltaic cresc accelerat: România are deja 2.000 MW instalați, iar ținta pentru 2030 este de 10.000 MW. Problema? Lipsa stocării și avalanșa de proiecte speculative.
Sorin Chiriță a atras atenția că media anuală de producție efectivă este de doar 3,5 ore pe zi, iar explozia ATR‑urilor nu garantează investiții reale: „S-au vândut pe piața liberă hârtii… nu înseamnă că am avut și garanția pe investiții.”, a spus director SAPE.
În lipsa unei monitorizări reale, statul nu știe „care se vor face, unde se vor face”, ceea ce afectează planificarea rețelei și investițiile în echilibrare.
Tarnița – „bateria naturală” care poate schimba jocul
Unul dintre cele mai importante proiecte rămâne hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, o „baterie naturală” de peste 1 GW. Doar că acesta este blocat de ani de zile.
Sorin Chiriță a explicat că SAPE a scos proiectul la licitație, dar „nu s-a prezentat nimeni”, iar studiul de fezabilitate din 2014 „nu reflectă realitatea zilelor noastre” .
Totuși, potențialul rămâne uriaș: „Acolo vorbim de o baterie naturală de peste un gigavat”, perfect poziționată pentru echilibrarea producției din surse regenerabile. Director SAPE avertizează, însă, că fără o coordonare fermă și continuitate administrativă, investiția riscă să rămână în continuare blocată: „Nu se așează cineva cu autoritate și putere de decizie… să stea cel puțin 10 ani pe poziție.”
În paralel, SAPE pregătește investiții majore în stocare: „avem un plan de investiții de 400 de megawați în stocare”, inclusiv o mare baterie în zona Curcubăta și extinderea producției eoliene și fotovoltaice.
Un alt proiect strategic este primul CET construit în București după 46 de ani, la Titan, care ar trebui să fie funcțional în toamna anului viitor.
Eveniment Capital. „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”
Capital.ro a organizat marți, 16 iunie 2026, evenimentul tip masă rotundă „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, în contextul în care presiunea asupra resurselor, valul de reglementări europene și consumatorii tot mai atenți la impactul social și de mediu împing companiile într-o nouă etapă a transformării, iar sustenabilitatea nu mai funcționează ca un slogan aspirational, ci devine un criteriu care influențează direct competitivitatea, accesul la finanțare și reziliența organizațiilor.
Evenimentul Capital a reunit specialiști în raportare, lideri din energie, logistică, construcții, industria alimentară, FMCG și asigurări – toți implicați în definirea unui model de business compatibil cu noile standarde de sustenabilitate, propunându-și să faciliteze un dialog real, schimb de expertiză și perspective aplicate din partea profesioniștilor care influențează transformarea sustenabilă în companii și instituții.
Printre speakerii prezenți la eveniment s-au aflat Cristina Bălan (Senior Partner Sustainability, CSR BootIQ), Voicu Dan Dragomir (Prof. Univ. Dr. Academia de Studii Economice București), Marius Brînzea (Director Strategie Reciclad’OR), Sorin Chiriță (Director Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie), Virgil Profeanu (Fondator Vego Holding), Radu Balcu (Director General GP Intermodal Grampet), Tulia Cășvean (Director Comunicare Corporativă & PR Transavia), Florin Dănilă (Director General și Fondator Cumpăna 1993), Teodora Mărăcineanu (Marketing Director Electrolux România) și Anca Ifrim (Membru Board, Chief Underwriter Officer Omniasig).
Evenimentul a fost organizat cu spriinul partenerilor Grampet Group, Construcții Erbașu, Transavia, Vego Holding, Omniasig, Reciclad’OR și Philip Morris România.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




