Superstiții bizare de Revelion. Ce fac oamenii în noaptea dintre ani pentru a avea noroc în 2026
SURSA FOTO: Dreamstime - trifoi cu patru foi, 2026
Superstiții bizare de Revelion: ce fac oamenii pentru a atrage noroc în 2026? În noaptea dintre ani, din Australia până în Rusia, oamenii deschid uși, sparg rodii, dorm cu brânza în pat sau beau cenușă cu șampanie sperând să alunge ghinionul, să atragă prosperitate și să transforme anul care vine într-unul memorabil.
Superstiții bizare de Revelion. Ce fac oamenii în noaptea dintre ani pentru a avea noroc în 2026?
În noaptea de Revelion, oamenii din întreaga lume sărbătoresc începutul unui nou an prin obiceiuri și superstiții unice, menite să aducă noroc, iubire sau să alunge ghinionul.
La miezul nopții, unii australieni deschid ușile și ferestrele caselor lor pentru „a lăsa să iasă anul vechi și ghinionul” și a primi oportunități și noroc în noul an.
În Columbia, locuitorii ies pe stradă cu valize goale după miezul nopții în speranța de a atrage aventuri și oportunități noi în anul care începe.
În Cuba, oamenii aruncă găleți cu apă murdară pe geam pentru „a spăla” casa de ghinion și a alunga energiile negative.
În Danemarca, oamenii sparg farfurii la ușile prietenilor: cu cât cineva are mai multe cioburi la ușa sa, cu atât este mai iubit și apreciat de apropiați.
În Ecuador, oamenii ard fotografiile cu fostele relații pentru a scăpa de poverile emoționale și a începe anul liber de regrete.
În Elveția, o tradiție cu adevărat neobișnuită implică somnul cu o roată de brânză în pat. Brânza, un element esențial al gastronomiei elvețiene, simbolizează bogăția și prosperitatea. A o avea aproape în noaptea de Revelion ar aduce bunăstare și noroc, iar mesele festive cu fondue sau raclette întăresc ideea de abundență în jurul sărbătorii.
În Franța, oamenii merg invers pe stradă imediat după miezul nopții, un obicei menit să „reamestece destinele”, inclusiv pe cele amoroase, aducând surprize și șanse neașteptate în anul următor.
Tradiții bizare de Revelion. Cum poți avea noroc în dragoste în 2026?
În Germania, turnarea cerii în apă este un ritual popular de Revelion. Ceara topită este turnată într-un vas cu apă și formele create sunt interpretate pentru a ghici viitorul anului. De exemplu: inimă înseamnă dragoste, floare înseamnă noroc, ancoră înseamnă stabilitate, broască/pisică înseamnă provocări și necazuri.
În Grecia, tradiția spune că spargerea unei rodii la ușa casei simbolizează abundență. În unele comunități, rodia este dusă mai întâi la biserică pentru a fi sfințită, apoi aruncată cu putere pe pragul casei. Semințele roșii care se împrăștie pe jos reprezintă dorințele celor din casă. Cu cât mai multe semințe cad pe podea, cu atât mai multe dorințe se vor îndeplini în anul care începe.
A bate pereții și ușile casei la miezul nopții cu o pâine este o tradiție irlandeză menită să alunge spiritele rele din casă înainte de începutul noului an. Dacă nu ai pâine la îndemână, produ zgomotul cu oale, tigăi sau linguri din lemn.
În sudul Italiei, locuitorii aruncă mobilierul vechi pe geam, un gest simbolic pentru a „lăsa trecutul în urmă” și a întâmpina anul nou cu un nou început.
În România, Transilvania, fetele practică un obicei curios în Ajunul Anului Nou: ele toarnă ceară topită într-un vas cu apă. Semnificația formelor create de ceară este clară: dacă se formează o coroană sau o pată mare, anul viitor va fi prosper; dacă apar forme mici și dezordonate, se așteaptă necazuri materiale.
Un obicei inedit de Anul Nou în Rusia presupune scrierea unei dorințe pe o bucățică de hârtie, arderea ei și apoi consumarea cenușii cu șampanie. Tradiția spune că paharul trebuie băut exact la trecerea ceasului la ora 12:00, dacă reușești să termini paharul înainte de ultima bătaie a ceasului, dorința are șanse mai mari să se împlinească.
Olandezii au o tradiție romantică: dansează singuri cu ochii închiși, imaginându-și persoana iubită, sperând la o întâlnire neașteptată în anul care vine.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





