Studiu: De ce le e teamă companiilor din România, în context COVID-19? 

Companiile din România au trecut și trec în continuare printr-o perioadă dificilă, dat fiind contextul crizei economice și sanitare cu care ne confruntăm de la începutul acestui an. Care sunt însă temerile lor cele mai mari?

Impactul unei crize financiare determinate de COVID-19, al doilea val al pandemiei și starea de sănătate a angajaților, reprezintă primele trei categorii de riscuri la care expunerea resimțită de companiile din România a crescut, în perioada aprilie – septembrie 2020. Aceasta reprezintă una dintre concluziile studiului Marsh Risk Monitor – COVID19.

Analiza urmărește, în dinamică, reacția companiilor la impactul COVID-19, măsurile luate și abordarea acestora în ceea ce privește riscurile clasice și modul de răspuns la noile riscuri, în context COVID-19.

Studiul analizează răspunsurile transmise de aproape 80 de companii în sesiunea 1 (aprilie) respectiv 60 de companii în sesiunea a 2-a (septembrie).

Pe lângă măsurile standard de management al riscului monitorizate (existența și aplicarea planurilor de continuitate a afacerii, măsurile luate de companii ca răspuns la efectele crizei sanitare COVID-19), documentul sintetizează răspunsurile companiilor cu privire la impactul financiar anticipat și modul în care organizațiile și-au modificat percepția asupra riscurilor la care sunt expuse.

Principalele concluzii:

1. 1. 1. 1. • Companiile au reevaluat radical durata impactului COVID-19 asupra activității lor. Astfel, dacă în luna aprilie 2020 aproape 30% dintre organizațiile chestionate anticipau un impact al pandemiei care nu va dura mai mult de 7 luni, în septembrie, 70% dintre organizații anticipează că activitatea le va fi afectata cel puțin 7 luni.
            • Paradoxal, cu toate că anticipează o durată mai mare a impactului pandemiei, companiile par mult mai optimiste în legătură cu rezultatele financiare anticipate până la finalul acestui an. Astfel, dacă în luna aprilie 72% dintre companii anticipau diminuarea indicatorilor financiari până la finalul anului, în septembrie, procentajul s-a redus, doar 49% dintre companii anticipau scăderea sau stagnarea indicatorilor financiari până la finele anului.
            • Criza financiară (35,5%), Valul 2 – COVID-19 (11,3%), Îmbolnăvirea angajaților (12,9%) reprezintă TOP 3 riscuri a căror expunere a crescut, din perspectiva organizațiilor care au transmis informații.
            • În mod firesc, ca în orice criză sanitară, preocupările companiilor au fost legate de sănătatea angajaților și riscurile la care sunt expuși aceștia.
            • Circa 40% dintre companii anticipează că se vor confrunta cu instabilitate financiară și scăderi în vânzări din cauza efectelor COVID-19
            • 73% dintre respondenți au implementat deja măsuri suplimentare împotriva riscurilor cibernetice.

Cristian Fugaciu, CEO, Marsh Romania: În noua realitate COVID-19, companiile moștenesc riscurile clasice pre-COVID-19 și sunt nevoite să facă față unui context volatil care vine cu noi pericole. Existența planurilor de continuitate a activității realizate de specialiști, alături de măsuri potrivite de management al riscului și adecvarea programului de asigurare la nivelul organizațiilor devin esențiale, mai mult ca oricând, pentru supraviețuirea companiilor. Existența unui plan de continuitate a afacerii, realizat cu sprijinul specialiștilor, sporește cu 50% șansa companiilor din România de a-și reveni dintr-o situație de criză. 

8 din 10 companii afirmă că au planuri de continuitate a activității pentru perioadele de criză iar 7 din 10 organizații și le revizuiesc periodic. Cele mai pregătite companii din România, din această perspectivă, sunt cele din retail și IT. Faptul că doar 2 din 10 companii nu au un plan de continuitate a afacerii dar iau în calcul implementarea unuia la nivelul organizației, arată preocuparea companiilor în direcția managementului riscurilor și pregătirii pentru criză afirmă Alexandru Dimescu, Head of Consulting Services, Marsh Advisory, România

Cât timp va fi afectată activitatea organizațiilor de criza sanitară COVID-19?

Care este impactul pe termen lung asupra activității companiei?

 

 

 

 

 

 

Care sunt riscurile a căror expunere a crescut, din perspectiva organizației?