Studiu: Câți români ar fi interesați să-și dezvolte capacitatea creierului prin intermediul augmentării umane

Noile cercetări efectuate de Kaspersky au relevat faptul că publicul larg din Europa și Africa de Nord este în general de acord cu tehnicile de augmentare umană cu scopul îmbunătățirii inteligenței umane.

Un nou studiu, realizat inclusiv în România, a constatat că mai mult de una din cinci persoane (22%) ar opta pentru ameliorarea inteligenței sau a capacității intelectuale cu ajutorul tehnologiei, dacă ar putea. În plus, mai mult de jumătate (52%) dintre oameni consideră că este „total” sau „în mare parte” acceptabil să folosească augmentarea umană pentru a îmbunătăți capacitatea copiilor de a învăța la școală. 

Augmentarea umană este procesul de îmbunătățire fizică a corpului cu ajutorul tehnologiei, de exemplu, prin introducerea unui cip în creier pentru a-i permite acestuia să funcționeze mai rapid și să acceseze instantaneu o gamă largă de informații de pe Internet.

Cel mai mare interes pentru creșterea capacității intelectuale se regăsește în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani (27%) și scade odată cu vârsta, până la 22% în rândul celor între 35 și 54 de ani și doar 17% pentru cei cu vârsta peste 55 de ani. Femeile (23%) sunt puțin mai interesate de îmbunătățirea inteligenței decât bărbații (22%). 

Îmbunătățirea nivelului de inteligență cu ajutorul tehnologiei a înregistrat cea mai mare popularitate în România, unde mai mult de o treime (35%) dintre respondenți ar fi interesați să-și dezvolte capacitatea creierului, urmată de Ungaria și Maroc (ambele cu 30%). Interesul a fost cel mai scăzut în Danemarca (12%), Germania și Grecia (ambele 16%). Aproape jumătate (49%) consideră că este ”total” sau „în mare parte” acceptabil să folosească tehnologia de augmentare umană pentru a face oamenii mai inteligenți în general.

Peste 14.000 de păreri

Acest studiu amplu a analizat părerile a 14.500 de adulți din 16 țări din Europa și Africa de Nord și a constatat că aproape două treimi (63%) dintre respondenți ar lua în considerare îmbunătățirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei – fie permanent, fie temporar. Italienii sunt cei mai dispuși să ia în considerare augmentarea umană (81%), iar britanicii se situează la polul opus (33%). Unii respondenți și-au exprimat chiar dorința de a-și conecta dispozitivele smartphone la corpurile lor.

„Securitatea va fi o preocupare cheie pe măsură ce augmentarea umană prinde contur. Există riscul ca tehnologia de augmentare umană să avanseze în afara controlului guvernelor sau al altor organisme de reglementare, ceea ce reprezintă un aspect cu potențial periculos pentru umanitate”, spune Marco Preuss, directorul echipei globale de cercetare și analiză pe Europa, la Kaspersky. „Este un lucru căruia ar trebui să-i acordăm o atenție deosebită. De exemplu, la Kaspersky, s-a cercetat anterior modul în care cipurile implantate în creier ar putea fi folosite de atacatorii cibernetici pentru a pirata și apoi exploata memoria unui individ. Creșterea capacității intelectuale deschide o gamă cu adevărat uluitoare de potențiale amenințări cibernetice.”

Augmentarea umană are, de asemenea, implicații importante pentru societate, în special în educație și la locul de muncă. Unii lideri din domeniul tehnologiei sugerează că cipurile implantate în creier ar putea ajuta la soluționarea problemelor de sănătate mintală și la creșterea performanței.

Cu toate acestea, sporirea inteligenței și a capacității creierului ridică tot felul de întrebări etice și practice:

• Este sigură din punct de vedere medical?
• Este etică? De exemplu, ar trebui părinții să permită îmbunătățirea capacității creierului copiilor lor pentru a le oferi un avantaj la școală?
• Va oferi oamenilor un avantaj nedrept la locul de muncă și, prin urmare, va crea o dezbinare digitală și mai mare?

Majoritatea respondenților își doresc tehnologiile de augmentare umană pentru binele umanității, mai mult de jumătate (53%) spunând că ar trebui folosită pentru a îmbunătăți calitatea vieții.

Întregul raport este disponibil la cerere.

Munca de teren a fost realizată de Opinium Research în perioada 9-27 iulie 2020. Opinium a chestionat 14.500 de adulți în 16 țări, inclusiv Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit.