Stimulent în bani dacă nu ieși la pensie. Radu Miruță, anunț despre calculul pensiei militare și vârsta de pensionare

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat un plan pentru a reduce diferențele dintre pensiile și salariile militarilor, explicând că Ministerul trebuie să plătească simultan pensiile celor care ies din activitate și salariile noilor angajați. El a precizat că stimularea rămânerii în sistem prin bonusuri ar putea genera economii și că niciun militar nu va fi obligat să se pensioneze. Grupuri de lucru analizează și eventuale modificări ale vârstei de pensionare.

Planul ministrului Apărării, Radu Miruță, pentru corectarea diferențelor dintre pensii și salarii

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat un plan prin care încearcă să reducă diferențele pe care le consideră injuste între pensiile și salariile militarilor, explicând că soluția pe care o are în vedere pornește de la modul particular în care funcționează sistemul de finanțare al Ministerului Apărării.

El a arătat că instituția pe care o conduce este obligată să suporte simultan plata salariilor personalului activ și a pensiilor celor care ies din sistem, spre deosebire de alte domenii socio-profesionale, unde aceste cheltuieli sunt separate.

Ministrul a explicat pentru Digi24 că, atunci când un militar se pensionează, ministerul trebuie să angajeze o altă persoană în locul său pentru a menține schema de personal, ceea ce duce la o dublare a cheltuielilor: plata pensiei pentru cel care a plecat și plata salariului pentru noul angajat.

În acest context, Miruță a susținut că menținerea cadrelor în activitate pentru o perioadă mai lungă, fără a le forța să rămână, ar putea genera economii importante la buget. Aceste economii ar urma să fie folosite pentru a diminua diferențele pe care le consideră nedrepte în interiorul sistemului.

„Pentru a micșora diferența de nedreptate existentă astăzi trebuie să fac rost de niște bani și vă spun care este planul.

Diferența față de alte sisteme este că Ministerul Apărării are obligație de a plăti și pensiile, și salariile. Pensiile nu sunt plătite de alții, ca la alte activități socio-profesionale.

Dacă cineva pleacă din activitate și se duce la pensie, Ministerul Apărării trebuie să angajeze pe altcineva în loc că nu scade numărul de și să plătească și pensia și va avea o cheltuială dublă.

Eu spun că dacă noi reușim să îi facem pe oameni să stea mai mult în activitate fără a-i forța, economisim culoarul pentru care trebuia să plătim pensia celor care plecau. Din suma asta de bani încercăm să distribuim celor care au această nedreptate”, a explicat ministrul Apărării.

Stimulente pentru rămânerea în activitate

Radu Miruță a precizat că a verificat chiar azi situația la nivelul Ministerului Apărării și a constatat că, dintre militarii care îndeplineau toate condițiile legale pentru a se pensiona, aproximativ 75% au ales să rămână în activitate, deși nu au primit niciun beneficiu financiar suplimentar.

Această realitate, în opinia sa, arată că există deja o disponibilitate semnificativă de a continua activitatea după îndeplinirea vârstei de pensionare.

Pornind de la acest fapt, ministrul consideră că acordarea unui stimulent modest, de exemplu o creștere de circa 10% a veniturilor pentru cei care aleg să rămână în sistem după îndeplinirea condițiilor de pensionare, ar putea determina și mai mulți militari să amâne ieșirea din activitate.

El a subliniat că un astfel de bonus ar trebui analizat nu doar ca o cheltuială suplimentară, ci și ca o posibilă sursă de economii, întrucât statul ar evita plata simultană a unei pensii și a unui salariu pentru același post.

Ministrul a arătat că, din calculele preliminare făcute la nivelul instituției, rezultă că un astfel de mecanism ar putea fi avantajos din punct de vedere financiar. Totuși, a admis că nu poate anticipa exact câți militari vor alege să rămână în activitate, motiv pentru care estimările sunt prudente.

El a insistat că discuțiile cu personalul sunt deschise și sincere și că există câteva garanții clare: modul de calcul al pensiilor nu va fi modificat, nimeni nu va fi obligat să se pensioneze împotriva voinței sale, iar eventualele economii realizate vor fi direcționate către reducerea diferențelor existente în sistem.

„Astăzi am verificat la Ministerul Apărării. Dintre cei care ar fi indeplinit toate condițiile să se pensioneze, 75% au decis să nu plece la pensie, chiar dacă ar fi putut, fără să primească nimic în plus. Asta se întâmplă în realitate.

Asta mă face pe mine să cred că dacă oamenii primesc nu știu 10% în plus, după ce îndeplinești vârsta de pensionare și decizi să nu te pensionezi și să rămâi în activitate, eu cred că vor rămâne în activitate.

Și calculul pe care îl încerc e: dacă acest 10% pe care l-am da în plus ar aduce mult mai mulți bani în economie prin faptul că nu voi plăti și pensia celor care au plecat și salariul angajatului care ar veni în locul acestui om?”

Calculul arată că da. Eu nu pot să știu câți vor alege să rămână, ca să-mi fac un calcul despre câți bani vor economisi. Însă discuția este foarte sinceră cu acești oameni și informația certă este că nu se va schimba modul de calcul al pensiei.

Informația certă că nu va fi cineva obligat să se pensioneze decât dacă el își va dori să se întâmple asta. Și informația certă este că în funcție de cum se mișcă oamenii în aceste condiții, preocuparea este să mă uit la ce bani se adună pentru ca din banii adunați să-i dau pentru a micșora această nedreptate”, a afirmat ministrul Radu Miruță.

Vârsta de pensionare pentru cadrele militare

Întrebat despre posibilitatea majorării vârstei de pensionare, Radu Miruță a amintit că, în prezent, există o lege adoptată de guvernele anterioare care prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, termenul final fiind anul 2035.

El a explicat că această creștere se face gradual, de la an la an, conform cadrului legal aflat în vigoare.

„Avem o lege astăzi care este în vigoare și care a fost dată de guvernele trecute, care spune că în 2035 se ajunge la vârsta standard de pensionare la 65 de ani și că asta crește în fiecare an până în 2035”, a spus Miruță.

Ministrul a comentat și declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a afirmat că, după rezolvarea situației pensiilor magistraților, trebuie abordată și problema pensiilor militarilor.

Miruță a precizat că, în aceste zile, are loc o discuție amplă la nivel guvernamental, existând un grup de lucru coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, din care fac parte reprezentanți ai MAI, MApN, SPP și SRI. Scopul acestui grup este analizarea mai multor scenarii posibile privind modificarea pragurilor de pensionare.

Printre variantele luate în calcul se află și accelerarea calendarului de creștere a vârstei de pensionare, astfel încât pragul de 65 de ani să fie atins mai devreme, de exemplu în 2030.

Ministrul a subliniat însă că toate aceste opțiuni sunt, deocamdată, la nivel de analiză și că, indiferent de scenariul ales, militarii care îndeplinesc deja condițiile de pensionare nu vor fi afectați retroactiv.

„Este o discuție pe care o purtăm în aceste zile. Este un grup de lucru la Ministerul Afacerilor Interne cu oameni din MAI, din MApN, din SPP, din SRI, toți oamenii din acest sistem. Să vedem cum ar arăta aceste scenarii de modificare a pragului.

Adică poate nu stai până în 2035 să se ducă vârsta la 65 de ani. Poate că o vei face în 2030. Vedem dacă asta generează niște bani prin care să-i stimulăm pe oameni să nu aleagă să se pensioneze.

Dar indiferent de scenariu, dacă va fi aplicat sau nu, că deocamdată suntem doar în analize, oamenii nu vor fi forțați dacă îndeplinesc astăzi vârsta de pensionare și legea s-ar fi modificat săptămâna viitoare să li se aplice noua lege.

Li se aplică legea care era existentă când ei au ales să nu se pensioneze”, a încheiat Radu Miruță.