Stenograme incendiare cu frații Micula în biroul lui Ludovic Orban: Pe un șervețel se împărțeau banii

Stenograme incendiare cu frații Micula în biroul lui Ludovic Orban: Pe un șervețel se împărțeau banii

SURSĂ FOTO: X - Ftații Micula: Ioan Micula și Viorel Micula

Publicat de Vlad Dima la 15 mai 2026, 18:26

Noi stenograme apărute dintr-o ședință desfășurată la Guvernul României readuc în atenție dosarul despăgubirilor acordate fraților Micula. Discuțiile dintre oficiali ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției, desfășurate la finalul anului 2025, descriu presiuni exercitate în perioada Guvernului Orban pentru plata unor sume de sute de milioane de euro. În cadrul dialogului sunt invocate întâlniri din biroul fostului premier Ludovic Orban, unde sumele ar fi fost discutate direct cu oamenii de afaceri și avocații acestora. Cazul readuce în prim-plan conflictul juridic dintre statul român, Comisia Europeană și frații Micula.

Ședința convocată la Guvern a readus în discuție presiunile făcute pentru plata despăgubirilor către frații Micula

Noile stenograme surprind discuții purtate în cadrul unei ședințe desfășurate la Guvern pe 18 decembrie 2025. La întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Justiției, după o convocare transmisă de Cancelaria prim-ministrului cu trei zile înainte.

 

SURSA FOTO: Antena3

Tema principală a discuției a vizat sumele achitate de statul român către frații Micula în urma unei decizii arbitrale internaționale.

SURSA FOTO: Antena3
SURSA FOTO: Antena3

În timpul schimbului de replici, oficialii implicați au făcut referire la presiuni politice și administrative exercitate în perioada Guvernului condus de Ludovic Orban.

În stenogramele prezentate de Antena 3 apare și numele lui Ciprian Badea, fost șef al Direcției Juridice din Ministerul Finanțelor, care a susținut că atât el, cât și structura juridică pe care o coordona au devenit ținte ale presiunilor din cauza opoziției față de plata sumelor solicitate.

„Nu știu, noi am primit de la DNA că ne-au ridicat actele…Nu de la dumneavoastră a plecat singură…

Eu personal și DGJ din MF am devenit ținta fraților Micula și am martori pe ceea ce spun și de ce. În 2019 în ședințele din Guvern s-a cerut în mod explicit de către frații Micula ca eu să părăsesc funcția publică pentru că nu vreau să îl plătesc, cu toate presiunile de rigoare, dl Secretar General Antonel Tănase a patronat ședința, pentru bani din USA pentru care am făcut intervenția. Ulterior am fost chemat în biroul dlui prim-ministru de la acel moment împreună cu SS M Diaconu și pus la masă cu frații Micula și cu avocații lor și pe un șervețel se împărțeau banii”, a declarat Ciprian Badea.

În timpul intervenției, o consilieră prezentă la ședință a încercat să oprească relatarea.

„Vă întrerup aici…nu face obiectul discuției”, a spus aceasta.

Discuția a continuat însă imediat după intervenția consilierei.

„Stați puțin, dacă am venit, vorbim”, a afirmat Mihai Diaconu.

Guvernul Orban a aprobat plata despăgubirilor, deși Comisia Europeană susținea că banii nu trebuie acordați

Dosarul despăgubirilor acordate fraților Micula a reprezentat unul dintre cele mai controversate litigii financiare ale statului român din ultimii ani. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul emisiunii, suma totală plătită de România ar fi ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, achitată în lei și distribuită în mai multe tranșe.

Conflictul juridic a pornit după ce România a eliminat, în perioada preaderării la Uniunea Europeană, o schemă de facilități fiscale destinată investițiilor din zonele defavorizate. Frații Micula au susținut că statul român și-a încălcat obligațiile asumate prin acordurile internaționale privind protejarea investițiilor.

În anul 2019, Ludovic Orban, aflat atunci în funcția de premier, explica public decizia Executivului de a efectua plata către oamenii de afaceri.

„Pe scurt, în 2013, ca urmare a sistării în 2004 de către guvernul Nastase a ajutorului de stat acordat către trei companii ale fraților Micula, curtea arbitrală a decis sa oblige statul român să plătească 84 de milioane de dolari. În 2013. Suntem la finele anului 2019, până în prezent, autoritățile statului au ignorat această obligație de plată, invocând diferite pretexte, a existat și o decizie a UE și alte demersuri în plan juridic.

Am luat clar decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. Am introdus pe ordinea de zi un memorandum și o hotărâre de Guvern pentru a suplimenta bugetul Ministerului Finanțelor cu suma care trebuie plătită în mod obligatoriu prin titlul executoriu, din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului”, a declarat Ludovic Orban.

În paralel însă, Comisia Europeană avea o poziție complet diferită. Executivul european a transmis că plata despăgubirilor reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu legislația Uniunii Europene și că sumele trebuiau recuperate.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, instituția a concluzionat, după o investigație amplă, că despăgubirile acordate fraților Micula încalcă normele europene privind ajutoarele de stat. Bruxelles-ul a precizat că beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, considerate echivalente cu avantajele oferite prin schema anulată.

Reorganizarea Ministerului Finanțelor și desființarea Direcției Juridice au amplificat controversele din jurul dosarului

În contextul litigiului cu frații Micula, Guvernul Orban a decis și reorganizarea Ministerului Finanțelor, inclusiv desființarea Direcției Juridice care reprezentase statul român în procesele privind despăgubirile.

Decizia a generat reacții puternice, mai ales după ce o instanță a suspendat măsura de reorganizare. La acel moment, Ludovic Orban a criticat public hotărârea instanței și a susținut că Executivul are dreptul să își organizeze structurile administrative așa cum consideră necesar.

„Nu pot să nu îmi pun întrebări ce treabă există în această procedură, managementul unui minister trebuie să își organizeze ministerul așa cum consideră necesar. Îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenție pentru că în elaborarea hotărârilor de guvern de organizare şi funcţionare ale ministerelor, ale autorităţilor administraţiei centrale, conducătorii acestor instituţii au posibilitatea legală de a-şi organiza activitatea în departamente, direcţii generale, aşa cum consideră ei că este bine.

Dacă în felul ăsta se suspendă hotărâri de guvern privitor la reorganizarea unor ministere, reforma în administraţie va fi întârziată, pentru că cine ştie când se va ajunge la judecarea pe fond, iar suspendarea unui act normativ, mă rog a prevederilor legate de Direcţia Juridică, nu mi se pare corectă”, a spus Orban.

În același context, au fost readuse în atenție și legăturile politice din jurul grupului de firme controlat de frații Micula. Cornel Popa, fost director în cadrul grupului de companii și rudă a oamenilor de afaceri, a ocupat funcții importante în PNL Bihor și în administrația locală, inclusiv poziția de președinte al Consiliului Județean Bihor.

Procesul deschis de frații Micula împotriva României a pornit după eliminarea facilităților fiscale pentru zonele defavorizate

Frații Ioan și Viorel Micula au câștigat în decembrie 2013 procesul arbitral intentat României la Curtea de Arbitraj de la Washington. Decizia a stabilit acordarea unor despăgubiri de aproximativ 376 de milioane de lei, la care s-au adăugat penalități.

Litigiul fusese deschis încă din 2005 la ICSID, instituția de arbitraj internațional afiliată Băncii Mondiale și specializată în conflicte economice dintre state și investitori.

Oamenii de afaceri, care dețin și cetățenie suedeză, au susținut că România nu și-a respectat obligațiile asumate prin acordul bilateral privind protecția investițiilor dintre România și Suedia.

Conflictul a avut la bază o schemă de ajutor de stat introdusă în 1998 pentru stimularea investițiilor în zone defavorizate. Programul prevedea reduceri fiscale, scutiri și restituiri de taxe vamale pentru companiile care investeau în respectivele regiuni.

Autoritățile române anunțaseră inițial că schema va funcționa timp de zece ani. Totuși, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și al obligației de armonizare cu legislația comunitară, România a decis să elimine programul în anul 2005, cu trei ani înainte de termen. În acel moment, companiile controlate de frații Micula au rămas fără facilitățile fiscale acordate anterior.

Tabel rezumativ. Cronologia dosarului fraților Micula și a despăgubirilor plătite de statul român:

An / Perioadă Eveniment principal Detalii relevante
1998 Introducerea schemei de ajutor de stat România acordă facilități fiscale pentru investiții în zone defavorizate
2005 Eliminarea facilităților Statul român oprește schema înainte de termen pentru armonizarea cu normele UE
2005 Deschiderea procesului ICSID Frații Micula acționează România în arbitraj internațional
2013 Decizia Curții de Arbitraj de la Washington România este obligată la plata despăgubirilor și penalităților
2019 Guvernul Orban aprobă plata Executivul suplimentează bugetul pentru achitarea sumelor
2019 Comisia Europeană intervine Bruxelles-ul susține că plata reprezintă ajutor de stat ilegal
2025 Apar noile stenograme Oficiali din Guvern discută despre presiunile și negocierile privind plata banilor către frații Micula

 

Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.