Florin Cîțu a comparat într-o postare realizată pe Facebook execuția bugetară pentru noiembrie 2025, după majorarea TVA din august, cu aceeași perioadă a anului precedent, când TVA nu fusese modificată.

Florin Cîțu analizează impactul majorării TVA la 21%

În noiembrie 2025, încasările din TVA au crescut cu 11,1% nominal, reprezentând 6,3% din PIB, în timp ce în noiembrie 2024 creșterea nominală fusese de 15%, cu o pondere de 6,2% în PIB.

Aceasta arată că statul a obținut o creștere mai mare a veniturilor din TVA în 2024, fără majorarea cotei, decât în 2025, după ce TVA a fost majorată, potrivit datelor publicate de fostul premier pe Facebook.

„Au crescut încasările din TVA în 2025 după majorarea cotei de la 19% la 21%?
Să ne uităm strict la execuția bugetară publicată de MF:
Noiembrie 2025 (cu TVA majorată din august):
– încasările din TVA: +11,1% nominal
– pondere în PIB: 6,3%, față de 6,2% în 2024 (+0,1 pp)
Noiembrie 2024 (fără majorare de TVA):
– încasările din TVA: +15% nominal
– pondere în PIB: 6,2%, față de 5,9% în 2023 (+0,3 pp)
Concluzia: Statul a extras mai multi bani din economia privată prin TVA în 2024 față de 2023, când nu a crescut TVA, decât în 2025 față de 2024, când a crescut TVA”, a scris Cîțu pe Facebook.

Analiza realizată de Florin Cîțu poate fi vizualizată aici.

Intervenția tot mai agresivă a statului în economie are efecte negative pe termen lung asupra ritmului de dezvoltare

Fostul premier a mai subliniat două evoluții economice importante pentru viitorul României, determinate de deciziile din perioada 2022-2026. Prima se referă la intervenția tot mai agresivă a statului în economie, manifestată prin taxe mai mari și mai numeroase, reglementări suplimentare și intervenții puternice în funcționarea pieței.

A doua evoluție constă în scăderea potențialului de creștere economică, cu efecte negative pe termen lung asupra ritmului de dezvoltare al economiei.

„Două evoluții grave pentru viitorul economic al României, ca urmare a deciziilor din perioada 2022–2026:
1. Intervenția tot mai agresivă a statului în economie – extinderea rolului statului prin taxe mai mari și mai multe, reglementări suplimentare și intervenții brutale în funcționarea pieței (un marș disciplinat spre socialism).
2. Scăderea potențialului de creștere economică – efecte negative pe termen lung asupra creșterii”, a scris fostul premier în altă postare.

Postarea poate fi vizualizată aici.