Statele UE anunță noi ţinte climatice pentru anul 2030
Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au luat o decizie. Acestea solicită Comisiei Europene să accelereze procesul de stabilire a unor noi ţinte climatice pentru 2030, mai ambiţioase, în perspectiva summitului mondial privind clima din luna noiembrie.
Astfel, executivul comunitar şi-a propus ca obiectiv reducerea cu cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990, informează marţi Reuters, citată de agerpres.
Cele douăsprezece state sunt Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Italia, Ţările de Jos, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovenia, Letonia şi Franţa.
Acestea au trimis marţi dimineaţă executivului comunitar o scrisoare în care cer Comisiei să prezinte planul privind ţintele climatice cât mai curând posibil înaintea summitului ONU din noiembrie, astfel încât ţările membre UE să aibă răgazul necesar pentru a conveni obiectivul final.
Discuțiile trebuie să înceapă în iunie
În scrisoarea trimisă se arată că discuţiile dintre ţările membre UE privinţa obiectivul climatic final pentru 2030 trebuie să înceapă cel mai târziu în luna iunie, ceea ce înseamnă că până atunci executivul comunitar ar trebui să prezinte propriile recomandări.
”Dacă faptul că UE se află în prima linie va avea un efect, atunci acest lucru trebuie să se producă înainte de summit, dar mult înainte”, a declarat ministrul danez al mediului Dan Jorgensen.
De asemenea, țările semnatare ale Acordului de la Paris se reunesc în noiembrie, la Glasgow, în cadrul Summitului COP26, unde urmează să se angajeze faţă de ţinte mai ambiţioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Jorgensen a precizat că este posibilă încheierea negocierilor dacă planul va fi definitivat până în iunie, însă chiar şi în aceste condiţii calendarul reprezintă o provocare, întrucât programul Comisiei Europene ”nu sugerează o propunere înainte de luna septembrie”.
La 11 decembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei europene, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu în oportunităţi în toate domeniile de politică şi prin garantarea unei tranziţii care să fie echitabilă pentru toţi şi favorabilă incluziunii tuturor.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





