SRI: În acest moment, nu se impune ridicarea nivelului de alertă teroristă în România

Serviciul Român de Informații (SRI) dă asigurări că, în prezent, nu este necesară creșterea nivelului de alertă teroristă în România. Acesta rămâne la nivelul albastru – precaut.

SRI dă asigurări că nu este necesară creșterea nivelului de alertă teroristă în România

Serviciul Român de Informații (SRI) dă asigurări că, în prezent, nu este necesară creșterea nivelului de alertă teroristă în România. Acesta rămâne la nivelul albastru – precaut.

Potrivit instituției, analiza evoluțiilor din contextul actual de securitate internațională indică faptul că nu există, în acest moment, motive pentru ridicarea nivelului de alertă. SRI precizează că nivelul albastru-precaut va fi menținut atât timp cât informațiile disponibile la nivel național, precum și cele obținute prin parteneriatele externe ale serviciului, nu indică o probabilitate ridicată de producere a unui atentat terorist pe teritoriul României.

Instituția subliniază că, prin intermediul Brigăzii Antiteroriste, desfășoară în mod constant activități preventive pentru îndeplinirea atribuțiilor legale privind prevenirea și combaterea terorismului, în calitate de autoritate națională în acest domeniu.

SRI menționează că cooperarea permanentă cu partenerii din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), precum și cu partenerii internaționali, asigură coordonarea eficientă a măsurilor necesare pentru identificarea și contracararea oricăror amenințări de natură teroristă.

„În urma analizei evoluţiilor dinamice din contextul actual de securitate la nivel internaţional, Serviciul Român de Informaţii precizează că în acest moment nu se impune ridicarea nivelului de alertă teroristă în România. În prezent, acesta este albastru-precaut şi se menţine atât timp cât datele deţinute la nivel naţional, cât şi rezultate din parteneriatele externe ale Serviciului, nu indică o probabilitate ridicată de comitere a unui act terorist pe teritoriul României.

Cooperarea constantă cu partenerii din cadrul SNPCT şi cu cei internaţionali asigură o coordonare completă a măsurilor dispuse pentru identificarea şi contracararea oricăror ameninţări pe profil antiterorist”, au transmis reprezentanții SRI.

Războiul din Orientul Mijlociu din perspectiva Iranului și Israelului

Surse israeliene și iraniene explică modul în care fiecare tabără își definește obiectivele în actualul conflict. Potrivit cotidianului grec To Vima, Israelul ia în calcul pentru Iran inclusiv un „scenariu de tip România 1989”, când regimul lui Nicolae Ceaușescu s-a prăbușit după ce o parte a armatei și a partidului l-au abandonat, iar populația s-a revoltat.

Conform surselor citate, Israelul urmărește slăbirea decisivă a capacităților nucleare ale Iranului și, eventual, apariția unor schimbări politice interne. În schimb, la Teheran predomină convingerea că Statele Unite și Israelul încearcă să provoace haos și chiar dezmembrarea statului iranian. Oficiali iranieni susțin, totodată, că președintele american Donald Trump „a intrat într-o mlaștină” din care îi va fi dificil să iasă.

Pentru Israel, actualul conflict ar putea deveni confruntarea decisivă cu Iranul. O sursă israeliană apropiată guvernului afirmă că intensitatea atacurilor iraniene a scăzut în ultimii ani: dacă în aprilie și octombrie 2024 atacurile cu rachete și drone au fost foarte masive, în războiul de 12 zile din iunie 2025 acestea au fost mai limitate, iar în conflictul actual sunt și mai reduse. Potrivit aceleiași surse, Israelul ar controla aproape complet spațiul aerian din vestul Iranului, însă nu există încă un calendar pentru încheierea războiului.

După confruntarea din iunie anul trecut, Iranul ar fi încercat să își protejeze mai bine infrastructura strategică. Programul nuclear și cel balistic ar fi fost mutate și mai adânc în instalații subterane, în zone greu accesibile chiar și pentru bombele americane sau israeliene. Pentru Israel, distrugerea acestor capacități este considerată o chestiune de securitate existențială.

Astfel, principalele obiective ale Israelului ar fi împiedicarea Iranului de a-și ascunde programul nuclear în infrastructuri subterane inaccesibile și menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz. Oficial, schimbarea regimului de la Teheran nu este prezentată ca un scop direct al războiului.

Totuși, Israelul ar încerca să creeze condițiile pentru o revoltă internă. Potrivit sursei citate, ideea este ca populația iraniană să își răstoarne conducerea, fără ca Israelul să pretindă că poate produce singur o astfel de schimbare. Principala problemă ar fi lipsa unei opoziții organizate capabile să preia rapid puterea în cazul prăbușirii regimului.

În acest context, analiștii israelieni evocă adesea modelul românesc din 1989. Atunci, Nicolae Ceaușescu a fost abandonat de o parte a armatei și a partidului, iar revolta populară a dus la căderea regimului. În cazul Iranului, Israelul ar miza pe o combinație între proteste populare și revolte ale unor minorități etnice.

În privința extinderii conflictului, Israelul se așteaptă la implicarea Hezbollah, care ar fi lansat deja atacuri descrise drept „mai degrabă simbolice” asupra bazelor britanice din Cipru, precum și la acțiuni ale rebelilor houthi.

Perspectiva Iranului

La Teheran, conducerea pare să adopte un ton ceva mai moderat. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că Iranul ar putea înceta atacurile asupra statelor arabe vecine.

Totuși, principala temere a regimului rămâne stimularea revoltelor minorităților etnice din interiorul țării. O sursă apropiată autorităților iraniene susține că președintele american ar fi discutat telefonic cu lideri kurzi din Irak, în ideea ca grupuri armate sau paramilitare să pătrundă pe teritoriul Iranului.

Potrivit acestei perspective, Statele Unite și Israelul ar încerca să provoace proteste interne. Oficialii iranieni afirmă însă că țara a rămas unită de-a lungul anilor datorită patriotismului populației.

În acest context sunt amintite protestele masive din ianuarie anul trecut. Sursa citată susține că manifestațiile nu au fost un fenomen neobișnuit pentru Iran, însă ar fi fost exploatate pentru a pregăti terenul unei intervenții externe. Potrivit acesteia, agenți americani și israelieni ar fi acționat în interiorul țării și ar fi coordonat protestele, iar în unele locuri manifestanții ar fi fost chiar înarmați pentru a ataca forțele de securitate.

Din perspectiva regimului iranian, planul ar fi vizat declanșarea unui război civil. După ce protestele nu au dus la căderea guvernului, ar fi urmat conflictul militar. Sursa susține că Statele Unite și Israelul urmăresc dezmembrarea Iranului și destabilizarea unei civilizații vechi de milenii.

Aceeași sursă afirmă că războiul se va încheia doar atunci când Washingtonul va renunța la confruntare, susținând că Donald Trump „a intrat într-o mlaștină” din care va fi nevoit să se retragă și că Iranul nu va fi învins.

Pe de altă parte, iranieni aflați în interiorul țării spun că o parte a populației ar accepta renunțarea la programul nuclear dacă acest lucru ar duce la încetarea războiului și la ridicarea sancțiunilor internaționale.

Aceleași surse descriu o capitală aproape paralizată de conflict. În urma atacurilor aeriene, multe cartiere ar fi fost lovite, iar Teheranul s-ar fi golit parțial de locuitori. Cei care își permit pleacă spre casele de vacanță de la Marea Caspică, considerate mai sigure deoarece în acea zonă nu există baze militare sau instalații industriale care ar putea deveni ținte.