Sprijin în doliu pentru familii. România are primul ghid național dedicat. Ce recomandări conține

Sprijinul în doliu pentru familiile care au pierdut o persoană apropiată intră într-o nouă etapă în România, odată cu publicarea primului ghid național dedicat organizării acestor servicii. Documentul, elaborat de o echipă multidisciplinară de specialiști, oferă recomandări pentru identificarea persoanelor vulnerabile și pentru intervenția profesioniștilor înainte și după deces. Ghidul poate fi consultat gratuit și urmărește dezvoltarea unor servicii unitare de sprijin pentru familiile aflate în această perioadă dificilă.

Sprijin în doliu pentru familiile afectate de pierderea unei persoane apropiate

Pierderea unei persoane dragi în urma unei boli grave poate avea consecințe importante asupra sănătății psihice și fizice a membrilor familiei. În perioada imediat următoare decesului, suferința poate deveni dificil de gestionat, iar în unele situații este necesară intervenția unor specialiști pentru ca persoanele îndoliate să poată traversa această etapă.

Pentru a răspunde acestei nevoi, o echipă multidisciplinară de experți din România a elaborat primul „Ghid de organizare și funcționare a serviciilor de sprijin de doliu în România”. Documentul depășește 200 de pagini și este disponibil gratuit online, reprezentând primul cadru național dedicat organizării acestor servicii.

Scopul ghidului este de a oferi profesioniștilor un set unitar de recomandări și instrumente de lucru, astfel încât persoanele aflate în doliu și familiile acestora să beneficieze de sprijin adaptat nevoilor fiecărui caz.

Doliul este o reacție firească, însă unele persoane au nevoie de intervenție specializată

Specialiștii atrag atenția că doliul reprezintă o reacție normală la pierderea unei persoane apropiate și nu trebuie tratat automat ca o afecțiune medicală. Fiecare persoană își trăiește suferința într-un mod diferit, iar durata și intensitatea acesteia nu pot fi încadrate într-un tipar universal.

Există însă situații în care procesul de doliu poate avea efecte importante asupra sănătății mintale și fizice. Pot apărea depresia, afecțiuni cardiovasculare sau o utilizare mai frecventă a serviciilor medicale, motiv pentru care identificarea persoanelor cu risc ridicat devine esențială.

În acest context, ghidul pune la dispoziția profesioniștilor instrumente pentru evaluarea reacțiilor generate de pierdere și pentru identificarea riscului de doliu prelungit sau traumatic. Documentul analizează șase categorii distincte: doliul normal, anticipativ, prelungit, traumatic, alte forme de doliu și doliul la copii.

Ghidul stabilește rolul fiecărui specialist implicat în sprijinirea familiilor

Documentul este destinat în principal profesioniștilor care lucrează cu pacienții aflați în îngrijire paliativă și cu familiile acestora. Printre beneficiarii direcți se numără medicii, asistenții medicali, psihologii, psihoterapeuții, asistenții sociali și consilierii spirituali.

Ghidul detaliază modul de organizare a serviciilor de sprijin în doliu, tipurile de intervenții care pot fi oferite atât înainte, cât și după deces, responsabilitățile fiecărei categorii profesionale și modalitățile de monitorizare a persoanelor îndoliate.

Prin aceste recomandări, autorii urmăresc ca familiile care trec printr-o astfel de experiență să beneficieze de sprijin organizat și coordonat, fără a rămâne singure într-un moment de vulnerabilitate majoră.

Primul ghid național a fost elaborat după modele internaționale și cercetări recente

Documentul a fost realizat pornind de la modele internaționale de bună practică și de la analiza cercetărilor publicate în perioada 2015–2025. Echipa de specialiști a evaluat studii științifice, recomandări instituționale și ghiduri clinice referitoare la organizarea serviciilor de sprijin pentru persoanele aflate în doliu.

Ghidul a fost elaborat în cadrul unui proiect coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov și Fundația HOSPICE „Casa Speranței”. Coordonatorul proiectului este prof. univ. dr. Vladimir Poroch, iar printre experții implicați în redactarea documentului se numără și psihologul clinician Claudia Borhan.

Prin acest demers, inițiatorii urmăresc dezvoltarea unor servicii standardizate de sprijin în doliu la nivel național și consolidarea pregătirii profesioniștilor care lucrează atât cu pacienții aflați la finalul vieții, cât și cu familiile acestora.

 

Ghidul poate fi consultat AICI: