Este nevoie de o reformă a salarizării publice
În România, discuția despre salariile din sectorul bugetar rămâne una tensionată și confuză.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a atras atenția, într-o intervenție publică, că actualul sistem de plată a angajaților din administrație funcționează pe un mecanism dezordonat, greu de înțeles și lipsit de coerență.
”Salarizarea publică în clipa de faţă, în România, este o zăpăceala din care nu înţelegem nimic. Avem de-a face cu o sabie cu două tăişuri: Noi avem o salarizare dezlânată, angajările sunt blocate, nu poţi angaja oamenii, avem zone din mediul public unde ai nevoie să dai salarii mai mari, ca să atragi anumite tipuri de oameni cu anumite specializări, şi atunci ce se întâmplă? Apare câte o idee de asta, care multe ori e creaţă, spor de nu ştiu de care. Şi din nou, ai două cazuri. Anumiţi manageri sau conducători, care le folosesc abuziv şi dau aceste sporuri unor oameni care nu au nicio nevoie de ele, ci alte ori vezi manageri în sistemul public care le folosesc ca să crească nişte salarii”, a afirmat Burnete la Antena 3 CNN.
Sporurile reprezintă una dintre cele mai mari probleme
Una dintre marile probleme identificate este modul în care sunt acordate sporurile. Burnete consideră că acest sistem suplimentar de beneficii a fost transformat, de-a lungul anilor, într-un substitut pentru lipsa unei grile salariale clare.
Astfel, în loc ca salariile să fie stabilite pe baze solide, funcționarii primesc diverse „bonusuri” menite fie să corecteze dezechilibre, fie să compenseze imposibilitatea angajării unor specialiști pe poziții cheie.
”Povestea asta cu sporurile din nou trebuie să dispară, e fără noimă şi noi trebuie să ne plătim funcţionarii publici cu salariul pe care judecăm că e corect. Că lucrează la ANAF, că lucrează la Administraţia prezidenţială, că lucrează la o mică primărie, trebuie să avem nişte grile clare care ne spun ok, ăsta-i salariul complet, fără sporuri, fără alte CA-uri”, a mai declarat Radu Burnete.
În opinia sa, acest model trebuie înlocuit cu o schemă de salarizare transparentă, în care remunerația finală să fie previzibilă și unitară, indiferent de instituția unde lucrează funcționarul.
Totuși, Burnete admite că există situații excepționale în care un număr restrâns de sporuri poate fi justificat – de pildă, acolo unde condițiile de muncă o impun în mod obiectiv. Dar regula ar trebui să fie salariul fix, clar, nu adăugirile temporare.
”Un număr mic de sporuri, pentru cazuri particulare, cred că sunt utile. În rest, nu, trebuie să venim la zi”, a explica el.
Legea salarizării unice este obligație în PNRR
Un alt punct sensibil îl reprezintă legea salarizării unice, prevăzută ca obligație în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Elaborarea ei a fost amânată în 2024, an electoral, pentru a evita deschiderea unei dezbateri delicate care ar fi complicat și mai mult situația bugetară. Burnete a subliniat că lipsa unei reforme salariale reale riscă să mențină România într-un cerc vicios al deficitului și al improvizațiilor.
În esență, mesajul consilierului este că sistemul actual nu mai poate continua în această formă.
”Am amânat-o, ăsta era ultimul lucru care ne mai lipsea în anul electoral 2024, să deschidem cutia salarizării bugetare. Cred că aveam deficitul nu ştiu, 20%”, a precizat Burnete.
