Marcel Boloș demontează acuzațiile. Recalcularea pensiilor și alte măsuri vitale, imposibile fără Fondul de Rezervă Bugetară

Marcel Boloș lămurește o serie din acuzațiile pe care le-a primit de-a lungul timpului. În cea mai recentă postare a sa, el explică modul în care a fost gestionat Fondul de Rezervă Bugetară în anul 2024. Acesta a fost esențial pentru funcționarea statului, acoperind cheltuieli neprevăzute în sănătate, educație, protecție socială și investiții publice. Mecanismul a fost legal și transparent, spune fostul ministru al Finanțelor.

Fondul de Rezervă Bugetară în 2024. Marcel Boloș explică modul în care Executivul a alocat banii din acest Fond

Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe, dar și al Investițiilor și Proiectelor Europene, a ținut să lămurească o situație mult comentată în spațiul public: cea a banilor pe care Guvernul i-a alocat din Fondul de Rezervă Bugetară în anumite situații.

Anul 2024 a adus în România un context social și economic tensionat, cu proteste aproape săptămânale și nemulțumiri puternice exprimate de cetățeni în stradă, afirmă Boloș într-o postare pe pagina sa de socializare.

Fondul de Rezervă Bugetară (FRB) a fost folosit de Guvern pentru a asigura funcționarea instituțiilor publice, continuarea investițiilor esențiale și acoperirea cheltuielilor care nu puteau fi finanțate din bugetul votat la începutul anului.

Potrivit autorităților, utilizarea FRB a fost necesară din mai multe motive: sistemul de sănătate se afla într-o situație critică, iar fondurile alocate inițial erau aproape epuizate. La rectificarea din septembrie, a fost nevoie de o suplimentare de peste 11 miliarde de lei pentru ca spitalele să funcționeze normal.

Plăți care nu mai puteau fi onorate fără alocările din FRB

Totodată, majorările salariale adoptate prin mai multe ordonanțe de urgență, precum OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023 și OUG 53/2024, au ridicat cheltuielile de personal în sectoare vitale: sănătate, educație, protecție socială, apărare și ordine publică. Fără alocări din FRB, aceste plăți nu ar fi putut fi onorate.

Investițiile publice, finanțate în mare parte din fonduri europene, riscau de asemenea blocarea, deoarece bugetele alocate prin Legea bugetului de stat pentru 2024 se epuizaseră rapid. Proiecte majore, precum cele din cadrul programelor Anghel Saligny, PNDL I și II sau CNI, acumulaseră deja restanțe și facturi neplătite către constructori și furnizori. Fondurile din FRB au fost esențiale pentru evitarea blocării acestor investiții, vitale pentru dezvoltarea comunităților locale și pentru economia națională.

Situația era și mai complicată din perspectiva europeană, explică Marcel Boloș pe pagina sa de Facebook. România se afla în procedură de deficit excesiv, iar noul regulament european privind guvernanța economică nu fusese încă aprobat. Orice abatere de la traiectoria de deficit bugetar ar fi putut duce la suspendarea fondurilor europene, din care se finanțează marea majoritate a investițiilor publice.

Recalcularea pensiilor ar fi fost pusă în pericol dacă nu se intervenea din Fondul de Rezervă

În plus, reformele incluse în PNRR au generat cheltuieli suplimentare importante: Legea 360/2023 pentru reforma sistemului public de pensii, cu tot cu recalcularea pensiilor, care a însemnat un plus de 33 de miliarde de lei anual, avansuri pentru reforma salarizării unice și alte măsuri au majorat semnificativ deficitul bugetar, creând urgența alocării de fonduri suplimentare prin FRB.

Alocarea banilor s-a realizat printr-un mecanism legal și transparent. Ministerul Finanțelor a alimentat fondul și a avizat fiecare solicitare, Guvernul a aprobat sumele prin hotărâri publicate în Monitorul Oficial, iar ministerele solicitante au semnat documente prin care și-au asumat caracterul urgent și legal al cererilor. Fondurile au mers doar către cheltuieli esențiale: salarii, investiții, programe sociale, educație și sănătate, fără a fi folosite discreționar sau în scop electoral.

Curtea Constituțională a confirmat legalitatea mecanismului FRB, precizând că acesta și rectificarea bugetară sunt instrumente distincte, ambele aprobate de lege și Parlament, și că folosirea FRB nu încalcă procedura legislativă. Prin urmare, banii nu au fost distribuiți după bunul plac al premierului sau al Ministerului Finanțelor, ci în baza cererilor ministerelor de linie, pentru nevoi urgente și reale ale instituțiilor publice.

De ce nu și-a dat Marcel Boloș demisia?

Marcel Boloș vine în postarea sa și cu câteva exemple pentru cei care l-au criticat că ar fi ascuns aceste informații. El prezintă mai multe articole care preluau declarațiile sale, care veneau să avertizeze din timp asupra riscurilor care planează asupra economiei românești.

Cât despre demisia care i-au cerut-o mulți de-a lungul timpului, Boloș spune că a considerat mai înțelept să rămână în funcție. Context bugetar era deja fragil, iar agențiile de rating erau atente la fiecare pas al României, astfel că demisia ministrului de Finanțe nu ar fi adus o rezolvare a situației.

Postarea pe larg a lui Boloș poate fi citită mai jos.