Sondaj INSCOP: Ce părere au românii despre societatea actuală, libertate și religie?
Ce părere au românii despre societatea actuală, libertate și religie? Un studiu realizat de INSCOP Research evidențiază faptul că societatea românească este construită în jurul unor valori puternic orientate spre stabilitate, credință și autonomie individuală, dar este, în același timp, marcată de un nivel ridicat de neîncredere socială și de percepția unei lumi profund „nedrepte”.
Cercetarea face parte din „BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research”, un sondaj lunar realizat la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Studiul a fost desfășurat în perioada 1–7 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național.
Rezultatele indică o contradicție semnificativă în modul în care românii percep societatea: deși declară valori morale solide, aceștia consideră că mediul social este dominat în principal de bani și interese. Astfel, 48,7% dintre respondenți cred că în România oamenii apreciază în primul rând banii și statutul social, în timp ce doar 20,4% consideră că familia și relațiile sunt prioritare. Sub 10% dintre participanți menționează stabilitatea, credința sau libertatea ca valori dominante în societate.
În plan declarativ, însă, respondenții afirmă că pun accent pe muncă, corectitudine și stabilitate. Sondajul arată că religia și stabilitatea rămân repere esențiale pentru o mare parte a populației. Astfel, 89,4% dintre respondenți consideră că religia este importantă pentru o viață morală, iar 88,6% preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia mai prosper, dar incert. De asemenea, 84% susțin ideea că oamenii trebuie să se descurce pe cont propriu, iar 80,7% cred că succesul poate fi obținut prin muncă, fără relații sau influențe de tip „pile”.
Cu toate acestea, aceste valori coexistă cu o percepție puternică de neîncredere socială. Aproape trei sferturi dintre respondenți, respectiv 74,9%, consideră că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți, ceea ce indică un nivel scăzut de capital social. În același timp, mai mult de jumătate dintre români apreciază că „descurcăreala” poate fi mai importantă decât corectitudinea în anumite situații, chiar dacă, la nivel declarativ, majoritatea susțin meritul și munca.
Un alt aspect relevant este atitudinea ambivalentă față de libertate. Pe de o parte, 69,7% dintre respondenți consideră că libertatea individuală este mai importantă decât regulile impuse de stat, însă 76,9% cred că prea multă libertate poate conduce la haos. Această dublă perspectivă sugerează o societate care valorizează libertatea, dar care acceptă în același timp necesitatea ordinii și a controlului social.
Deși peste 80% dintre participanți cred că succesul este rezultatul muncii, această convingere este dublată de percepția unei nedreptăți sociale și a influenței relațiilor personale. Din această discrepanță rezultă, potrivit cercetării, o formă de „meritocrație aspirațională”, mai degrabă idealizată decât confirmată de experiența cotidiană.
Religia continuă să fie un reper important, 72,1% dintre respondenți considerând-o esențială pentru moralitate. Totuși, 68,4% afirmă că o persoană poate fi bună și fără a avea convingeri religioase, ceea ce indică o tranziție de la religie ca normă absolută la religie ca element cultural și identitar.
În ceea ce privește raportarea la schimbare, societatea românească nu respinge modernizarea, dar o acceptă într-un mod condiționat. 59,1% dintre respondenți susțin adaptarea la vremurile noi, chiar dacă acest proces implică pierderea unor tradiții, în timp ce aproape 40% preferă conservarea valorilor tradiționale. Acest echilibru reflectă o modernizare lentă, negociată permanent între nevoia de schimbare și atașamentul față de tradiție.
Explicația experților
Analiza INSCOP arată că în România există mai multe tipuri de oameni, în funcție de valorile în care cred. Unii sunt mai atașați de tradiții și vor să își păstreze modul de viață obișnuit, alții se concentrează mai mult pe cum să se descurce de la o zi la alta. Există și persoane care își doresc să reușească prin propriile forțe și să aibă mai multă libertate, dar și oameni care pun accent pe reguli morale și pe viața în comunitate.
Concluzia generală a cercetării este că România nu este împărțită clar în tabere opuse, cu idei politice foarte diferite, ci mai degrabă funcționează printr-un amestec de valori. Oamenii au în același timp convingeri diferite și un nivel variabil de încredere în ceilalți.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, explică faptul că societatea românească se organizează în jurul a trei mari tensiuni: dorința de stabilitate versus riscul schimbării, nevoia de ordine versus dorința de libertate și valorile tradiționale versus autonomia personală. Ștefureac spune că România nu este împărțită clasic între stânga și dreapta, ci mai degrabă între dorința de modernizare și nevoia de protecție și siguranță.
„România nu este polarizată clasic între stânga și dreapta, ci mai degrabă între modernizare și protecție”, spune Ștefureac.
Analiza mai arată că cele mai mari diferențe între oameni nu țin de partide politice, ci de vârstă, nivel de educație și locul în care trăiesc. Acest lucru sugerează că societatea se împarte treptat între o parte mai tradițională și una mai modernă.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.