Sondaj INSCOP. Ce cred românii despre o unire a țării noastre cu Republica Moldova

Sondaj INSCOP. Ce cred românii despre o unire a țării noastre cu Republica Moldova

SURSA FOTO: Dreamstime - Republica Moldova

Publicat de Vlad Dima la 8 mai 2026, 15:39

Potrivit Barometrului INSCOP, 63,4% dintre români sunt de părere că o eventuală unire cu Republica Moldova ar transforma România într-un stat mai puternic, procentul înregistrând o creștere semnificativă față de acum șapte ani. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți consideră că România ar deveni și o țară mai bogată în urma unei astfel de uniri.

Sondaj INSCOP: 63,4% dintre români cred că unirea cu Republica Moldova ar întări România

Potrivit Barometrului INSCOP, 63,4% dintre respondenți consideră că o eventuală unire cu Republica Moldova ar face ca România să devină o țară mai puternică, în creștere față de 53,6% în mai 2019.

În același timp, 27,2% dintre participanți apreciază că România ar deveni mai slabă în urma unei astfel de uniri, comparativ cu 23,1% în 2019. Un procent de 3,9% cred că impactul ar fi neutru, în timp ce 5,6% nu au oferit un răspuns, față de 23,2% în urmă cu șapte ani.

Analiza arată că electoratul PNL și USR, precum și tinerii sub 30 de ani, sunt mai înclinați decât restul populației să considere că unirea ar consolida poziția României.

Întrebați cum ar influența o eventuală unire cu Republica Moldova nivelul de siguranță al României, 50,4% dintre respondenți au declarat că aceasta ar face țara mai sigură. În schimb, 37,4% consideră că România ar deveni mai nesigură, în timp ce 3,7% apreciază că nu ar exista nicio schimbare semnificativă. Un procent de 8,5% nu au știut sau nu au oferit un răspuns.

Analiza arată diferențe clare în funcție de profilul socio-politic al respondenților. Astfel, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii medii și locuitorii din marile orașe sunt mai înclinați decât media să considere că unirea ar crește nivelul de siguranță al României.

În schimb, votanții AUR, persoanele cu studii superioare și angajații din sectorul public tind să considere într-o proporție mai mare că o astfel de unire ar duce la o scădere a siguranței. De asemenea, respondenții cu vârste între 45 și 59 de ani sunt mai predispuși decât media să creadă că România ar deveni o țară mai nesigură în urma unirii.

Sondaj INSCOP: aproape jumătate dintre români cred că unirea cu Republica Moldova ar aduce prosperitate României

Potrivit datelor INSCOP, 49,5% dintre respondenți consideră că o eventuală unire cu Republica Moldova ar face ca România să devină o țară mai bogată. În schimb, 32,2% sunt de părere că România ar deveni mai săracă, iar 8,4% cred că nu ar exista nicio schimbare semnificativă în nivelul de prosperitate. Procentul non-răspunsurilor se situează la 9,9%.

Analiza arată diferențe semnificative în funcție de profilul respondenților. Astfel, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din marile orașe și angajații din sectorul privat sunt mai înclinați decât media să considere că o eventuală unire ar aduce un plus de prosperitate României.

În schimb, votanții AUR și persoanele din mediul rural sunt mai predispuși să considere că România ar deveni mai săracă în urma unei astfel de decizii.

Totodată, votanții USR și persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani cred într-o proporție mai ridicată decât media că unirea nu ar schimba semnificativ situația economică a României.

”Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare naţională, nu de cost. Percepţia dominantă este că România ar deveni mai puternică, ceea ce arată că tema unirii este asociată mai ales cu ideea de extindere a influenţei, a relevanţei regionale şi a greutăţii geopolitice a statului român. Publicul interpretează unirea mai degrabă ca investiţie strategică decât ca pe o povară administrativă. În acelaşi timp, pe dimensiunile economice şi de securitate, societatea românească apare mai divizată şi prudentă. Se observă şi o diferenţă importantă între tipurile de electorat şi categoriile sociale: segmentele mai tinere, urbane şi educate tind să vadă unirea într-o cheie strategică şi europeană, în timp ce segmentele mai vulnerabile economic sau mai expuse la naraţiuni politice subversive, proiectează mai frecvent riscuri şi costuri. Această fractură sugerează că viitorul temei unioniste va depinde mai puţin de argumentul istoric şi mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o naraţiune credibilă despre securitate, dezvoltare şi integrare economică”, afirmă Remus Ştefureac, director Inscop Research.

Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost colectate în perioada 14–21 aprilie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator).

Eșantionul a fost unul simplu, aleator, format din 1.100 de persoane, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Structura acestuia a fost echilibrată în funcție de principalele caracteristici socio-demografice, precum sexul, vârsta și ocupația.

Marja de eroare a rezultatelor este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.