Sondaj INSCOP. Câți români vor ieșirea din NATO și UE. Doar 17,9% dintre români consideră România o țara foarte sigură

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, 17,9% dintre români consideră România foarte sigură, iar 46,4% o percep ca nesigură. Studiul analizează percepția populației asupra NATO, Uniunii Europene și amenințărilor la adresa securității naționale.

17,9% dintre români consideră țara foarte sigură, în timp ce 46,4% o percep ca nesigură

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, 11,8% dintre români consideră că România ar trebui să părăsească NATO, în timp ce 22,2% sunt de părere că țara ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. În ceea ce privește apartenența la NATO, procentul celor care susțin retragerea este mai mic decât în ianuarie 2022, când se situa la 18,7%, dar mai mare decât în decembrie 2024, când era de 8,1%.

Majoritatea respondenților, respectiv 84,4%, consideră că România nu ar trebui să părăsească alianța, procent în creștere față de ianuarie 2022 (76,2%), dar ușor în scădere comparativ cu decembrie 2024 (88,1%). Ponderea celor care nu au oferit un răspuns este de 3,8%, nivel similar cu cel din decembrie 2024 și mai redus decât în ianuarie 2022, când era de 5,1%.

Opinia conform căreia România ar trebui să iasă din NATO este mai frecvent întâlnită în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârste între 30 și 59 de ani, al locuitorilor din mediul rural și al angajaților din sectorul privat.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, 22,2% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se retragă, procent mai mic decât în ianuarie 2022 (25,2%), dar semnificativ mai mare decât în decembrie 2024 (9,4%). Pe de altă parte, 74,4% se opun unei astfel de decizii, față de 71,7% în ianuarie 2022 și 88,1% în decembrie 2024. Proporția celor care nu știu sau nu răspund este de 3,4%, ușor peste nivelul din decembrie 2024 (2,5%) și apropiată de cel din ianuarie 2022 (3,1%).

Și în cazul opiniei privind ieșirea din Uniunea Europeană, această poziție este susținută în special de votanții AUR și de angajații din sectorul privat.

35,3% dintre români consideră corupția principalul pericol pentru securitatea națională, iar 36,9% se tem de implicarea României într-un război în următorii ani

Întrebați dacă România este, în prezent, o țară sigură din punct de vedere al securității naționale, 17,9% dintre respondenți au apreciat că este foarte sigură, iar 33,2% au considerat-o mai degrabă sigură. Pe de altă parte, 27% au declarat că România este mai degrabă nesigură, iar 19,4% o percep ca fiind foarte nesigură. Ponderea celor care nu au oferit un răspuns este de 2,4%. Percepția pozitivă asupra siguranței este mai frecvent întâlnită în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare, precum și al locuitorilor din București și din marile orașe.

În schimb, opinia că România este o țară nesigură este mai răspândită în rândul votanților AUR, al femeilor, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu nivel scăzut de educație și al locuitorilor din mediul rural.

În ceea ce privește principalele amenințări la adresa securității naționale, 35,3% dintre respondenți indică drept principal pericol corupția. Dezinformarea și manipularea opiniei publice, inclusiv prin știri false și influențarea proceselor democratice, sunt menționate de 19,4% dintre participanți, iar 18,7% indică instabilitatea economică. Alte riscuri percepute includ un posibil atac militar extern (5,8%), influența politică străină (5,3%) și atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, precum rețelele de energie, băncile sau spitalele (4,3%).

Criza energetică este menționată de 3% dintre respondenți, actele de terorism și sabotaj de 1,1%, iar acțiunile de spionaj de 0,9%. Un procent de 2% indică alte tipuri de pericole, în timp ce 4,1% nu au oferit un răspuns.

Referitor la îngrijorarea privind posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani, rezultatele diferă între cele două valuri ale cercetării. În perioada 23–27 februarie 2026, înainte de atacul împotriva Iranului, 31% dintre respondenți declarau că sunt foarte îngrijorați, procent care a crescut la 36,9% în intervalul 3–13 martie. Cei care se declară oarecum îngrijorați reprezintă 33,1% în primul val și 31,1% în al doilea, în timp ce ponderea celor oarecum neîngrijorați crește ușor de la 5,2% la 6,1%. Procentul celor care afirmă că sunt foarte puțin îngrijorați sau deloc scade de la 29,1% la 25,2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6%.

Nivelul ridicat de îngrijorare față de o posibilă implicare a României într-un conflict armat este mai frecvent în rândul votanților PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu nivel scăzut de educație și al locuitorilor din mediul rural. În schimb, un nivel mai scăzut de îngrijorare se regăsește în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al angajaților din sectorul privat.

76,8% dintre români susțin orientarea României către Vest, în timp ce 11,8% vor ieșirea din NATO și 22,2% din UE

Majoritatea românilor consideră că direcția strategică a țării ar trebui să fie orientată către Vest, respectiv către Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. Astfel, 76,8% dintre cei chestionați susțin această opțiune, procent apropiat de cel înregistrat în ianuarie 2022 (77%), dar mai redus față de decembrie 2024, când ajungea la 87,5%. În același timp, 10,1% dintre respondenți cred că România ar trebui să se orienteze către Est, respectiv către Rusia și China, nivel similar cu cel din ianuarie 2022 (10,4%), dar în creștere față de decembrie 2024 (4,1%). Un procent de 13,1% nu au oferit un răspuns, comparativ cu 12,6% în ianuarie 2022 și 8,4% în decembrie 2024. Opțiunea pro-occidentală este mai frecvent întâlnită în rândul votanților PSD, PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor de peste 60 de ani, precum și al locuitorilor din Capitală. În schimb, orientarea către Est este susținută în special de votanții AUR, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și de angajații din sectorul privat.

În ceea ce privește apartenența la NATO, 11,8% dintre respondenți consideră că România ar trebui să iasă din alianță, procent în scădere față de ianuarie 2022, când era de 18,7%, dar mai mare decât în decembrie 2024, când se situa la 8,1%. Majoritatea, respectiv 84,4%, sunt de părere că România nu ar trebui să părăsească NATO, nivel mai ridicat decât în ianuarie 2022 (76,2%), dar ușor mai mic față de decembrie 2024 (88,1%).

Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 3,8%, în scădere față de ianuarie 2022 (5,1%) și identică cu cea din decembrie 2024. Opinia favorabilă ieșirii din NATO este întâlnită mai ales în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârste între 30 și 59 de ani, al locuitorilor din mediul rural și al angajaților din sectorul privat.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, 22,2% dintre respondenți consideră că România ar trebui să părăsească UE, procent mai mic decât în ianuarie 2022 (25,2%), dar semnificativ mai mare decât în decembrie 2024 (9,4%). Pe de altă parte, 74,4% se opun unei astfel de decizii, comparativ cu 71,7% în ianuarie 2022 și 88,1% în decembrie 2024. Un procent de 3,4% nu au oferit un răspuns, nivel apropiat de cel din ianuarie 2022 (3,1%) și ușor mai ridicat decât în decembrie 2024 (2,5%). Opinia conform căreia România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană este susținută în special de votanții AUR și de angajații din sectorul privat.